Premium
Mediafax:
Kim Jong-Nam refuzase propunerea, făcută de disidenţi nord-coreeni aflaţi în Statele Unite şi în Europa, însă Kim Jong-Un probabil a fost extrem de furios din cauza acestui plan.
Kim Jong-Nam a fost asasinat pe 13 februarie în incinta aeroportului din Kuala Lumpur, existând suspiciuni că a fost otrăvit cu o substanţă foarte puternică, într-un complot atribuit regimului stalinist de la Phenian.
Autorităţile malaysiene efectuează cercetări pentru a afla cauza decesului şi pentru identificarea autorilor asasinatului.
Coreea de Nord a transmis un avertisment Malaysiei, acuzând-o că ar complota împotriva sa. Regimul stalinist de la Phenian pare să încerce să blocheze investigaţia din Malaysia, refuzând autopsia corpului lui Kim Jong-Nam şi cerând repatrierea acestuia. "Vom avea o ripostă puternică la acest act al Malaysiei şi al forţelor ostile Coreei de Nord, vom sesiza instanţe internaţionale", a transmis Ambasada nord-coreeană din Kuala Lumpur. "Am cerut vehement predarea cadavrului, dar am fost refuzaţi", a adăugat misiunea diplomatică nord-coreeană, argumentând că, potrivit poliţiei malaysiene, cauza decesului este atac de cord.
Ziarul Financiar:
Conform unor surse de pe piaţa bancară, proiectul poatră numele „Florance”.
EuroBank, acţionarul Bancpost vrea să vândă operaţiunile bancare, de credit de consum şi leasing.
Bancpost era pe locul nouă în România la finalul anul 2015 cu o cotă de piaţă de 3%, în scădere faţă de 2014.
Bancpost este una dintre băncile de referinţă de pe piaţă care oferă o cotă de piaţă atât de mare şi care este scoasă la vânzare.
EuroBank este presată de creditorii internaţionali ai Greciei să vândă băncile deţinute în afara Greciei.
Bancpost a fost construită după 1990 pe structura poştei de către Elena Petculescu, cea care a condus banca cu mână de fier până la privatizarea de la finalul anilor ‘90. Atunci banca a fost achiziţionată de EuroBank şi GE Capital, divizia de investiţii a grupului american General Electric.
EuroBank şi-a majorat în timp participaţia, cumpărând acţiunile deţinute de General Electric cât şi de SIF-uri.
Criza financiară începută în 2008 la care s-a adăugat criza grecească începută în 2010 a afectat operaţiunile Bancpost în sensul că au trebuit să marcheze creditele neperformante, iar grecii să vină cu bani suplimentari pentru a susţine capitalul.
Principalul activ al Bancpost îl reprezintă depozitele populaţiei, având în vedere că are clienţi extrem de fideli.
Alături de HSBC, în acest proces de găsire a unui cumpărător Bnacpost se mai află şi Banca de Investiţii italiană Mediobanca.
RFI:
Cu ocazia unei conferinţe despre protecţia copiilor în zonele de război organizată la Paris în colaborare cu Unicef, preşedintele Franţei şi-a criticat din nou omologul american.
François Hollande a criticat în particular măsurile protecţioniste şi atitudinea preşedintelui american contra unor mari instituţii internaţionale. « E foarte important să avem instituţii internaţionale, mari organizaţii precum UNICEF sau ONU. Mă exprim în momentul în care această concepţie a vieţii internaţionale este repusă în cauză, în momentul în care multilateralismul este contestat » spune printre altele François Hollande, vizându-l, fără să-l citeze însă direct, pe Donald Trump. Luni, la Malaga, în cursul unui sommet franco-spaniol, preşedintele Franţei îşi criticase déjà omologul american pentru veleităţile sal eprotecţioniste şi atacurile contra construcţiei europene.
Reamintim că luna trecută, presa americană – şi în particular ziarul New York Times - raporta faptul că noua administraţie de la Washington ar pregăti decrete care prevăd reducerea sau chiar suprimarea contribuţiilor financiare americane la unele agenţii onusiene sau organizaţii internaţionale.
Adevarul:
Aşteptat ca deschizător de drumuri şi conducător al Lumii Libere, Donald Trump se luptă în primul rând cu adecvarea la realitate şi gestiunea programului său electoral voluntarist şi revoluţionar conservator în condiţiile lumii supuse globalizării ca fenomen obiectiv şi interdependenţelor greu de desfăcut.
Preşedintele SUA pare un Don Quijote modern în lupta cu morile de vânt ale fenomenelor naturale ale lumii contemporane în reaşezare, punându-şi voinţa chezaş unor redesenări în realitate a plăsmuirilor şi percepţiilor instituite în campanie. O întreprindere utopică, sortită eşecului şi ameninţată cu irelevanţa. Norocul este însă că întregul efort se consumă într-o administraţie solidă a unui stat democratic serios, cu democraţie consolidată, capabilă să-şi rezolve singură problemele de adecvare şi reaşezare a jucătorilor în locul potrivit. Rămân doar dilemele, aşteptările şi perspectiva clamării victoriilor şi înfrângerilor, pe termen mediu. Dar şi aici raţiunea şi responsabilitatea vor trebui să ia locul emoţiilor şi umorilor actorilor aflaţi în încleştare.
Şi pe spaţiul extern, proiectul Trump se confruntă cu realitatea dură şi pură în care iluziile şi realităţile paralele plăsmuite se topesc şi se sparg precum baloanele de săpun, iar crudul adevăr al aşezărilor diferiţilor actori se relevă noii administraţii concomitent cu limitele acţiunilor posibile. Ca orice preşedinte american după Reagan, şi Trump pleacă de la dorinţa unei relaţii de concordie sau măcar a unor acorduri pragmatice cu Rusia pe anumite teme, chiar dacă deja se conturează liniile roşii neschimbate ale acţiunilor lui Vladimir Putin în Crimeea, Donbas, Abhazia şi Osetia de Sud sau Siria, Irak şi Afganistan.
Toate aceste acţiuni, fapte incontestabile, se aşază invariabil ca argumente de netăgăduit al unor poziţii de sancţiune ale Washingtonului în această privinţă. Iar referinţele la foştii membri ai staff-ului electoral şi ai administraţiei Trump apropiaţi de interesele Moscovei nu fac decât să accentueze abordarea în forţă a Americii lui Trump faţă de Rusia lui Putin.
