Premium
ÎCCJ se va pronunța pe o contestație depusă de PMP după alegerile parlamentare, problema ridicată fiind numărul de voturi acordate pe listele suplimentare, în București, la Senat și la Camera Deputaților. PMP susține că voturile au fost date pe liste suplimentare și că numărul de voturi ridică suspiciuni de ilegalitate pentru că legea prevede doar anumite cazuri în care se poate vota pe liste suplimentare la alegerile parlamentare.
- Citește și: 4 puncte fierbinți la negocierea Guvernului (surse) .
PMP susține că 2.693 de voturi acordate la Senat și 2.920 de voturi acordate la Camera Deputaților au fost pe liste suplimentare. Formațiunea consideră că nu sunt multe cazurile în care poți vota pe liste suplimentare, de exemplu dacă ești membru al secției de votare, dacă ești jandarm în misiune, dacă dintr-o eroare ai fost omis din lista electorală permanentă.
PMP a estimat că luând în calcul aceste situații este acceptabil să se presupună că în fiecare secție de vot pot exista 15-16 voturi pe listele suplimentare, însă numărul ar fi ajuns și la 25-27 de voturi în unele secții, susțin cei din PMP.
Contestația inițială a fost respinsă de BEC și acum PMP a mers la ÎCCJ cu această speță.
După numărarea voturilor din 100% din secțiile de votare, dar înainte de soluționarea contestațiilor, potrivit BEC, PMP se află sub pragul electoral: 4,93% la Senat și 4,82% la Camera Deputaților.
Legea alegerilor parlamentare prevede la art.50:
„(2) În listele electorale suplimentare utilizate în secțiile de votare din țară vor fi trecute, de către președintele biroului electoral al secției de votare, următoarele persoane:
a) persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza secției de votare respective, însă au fost omise din lista electorală permanentă;
b) persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au reședința pe raza secției de votare respective, însă nu au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință;
c) persoanele care în ziua votării se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își au domiciliu sau reședința și care fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă;
d) membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă;
e) persoanele însărcinate cu menținerea ordinii sau cu verificarea dispozitivului de menținere a ordinii, dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă;
f) candidații, dacă aceștia candidează în circumscripția electorală respectivă”.
