Surse judiciare afirmă pentru STIRIPESURSE că procurorul de ședință al DIICOT care a cerut achitarea colonelului Marian Corcodel pentru mai multe dintre infracțiunile pentru care a fost deferit justiției în dosarul de camătă, șantaj, GIO, nu s-ar fi consultat cu nimeni înainte de acest demers făcut în sala de judecată la final de proces.
Concret, arată sursele citate, procurorul de ședință a intrat la sală și a pus concluzii proprii, emanate din convingeri personale, „fără a se consulta cu procurorul care a instrumentat dosarul sau cu cineva de la nivelul Direcției”.
Acum, spun sursele arătate, Direcția va analiza hotărârea dată de magistratul Bogdan Dari, cel care i-a achitat pe toți inculpații din mega-dosarul de corupție „Belina”, și va aceasta va fi atacată cu apel la Curtea de Apel București.
Este de menționat că o situație similară, în care un magistrat DIICOT a cerut achitarea inculpaților din dosarul Direcției, s-a petrecut în cazul omului de afaceri Ovidiu Tender.
S-a dovedit ulterior de către DNA că procurorul respectiv, în acel caz particular, a fost influențat de fosta șefă a Direcției, Alina Bica, care a avut un interesa de ordin penal în acea cauză.
Culisele achitărilor cerute pentru Tender
ICCJ a stabilit definitiv în 2021 că fosta şefă a DIICOT Alina Bica rămâne cu pedeapsa de 4 ani închisoare cu executare primită în 2019 în mega-dosarul în care a fost acuzată de DNA că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender, după ce un complet de cinci judecători de la instanţa supremă i-a respins o cale extraordinară de atac - recursul în casaţie.
"Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de recurenta inculpată Bica Alina Mihaela împotriva deciziei penale nr. 284 din data de 27 noiembrie 2019 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 3067/1/2018. Definitivă", se arăta în decizia instanţei.
A existat şi o opinie separată a unui magistrat, în sensul admiterii recursului în casaţie şi achitării Alinei Bica.
Alina Bica a fugit din România înainte de pronunţarea sentinţei, fiind localizată iniţial în Costa Rica alături de Elena Udrea, după care a părăsit această ţară, în prezent fiind localizată în Italia, unde a cerut să nu fie extrădată în România.
Conform unor informaţii apărute în presă, un avocat italian care o reprezintă pe Alina Bica a anunţat că o instanţă din această ţară - Curtea de Apel din Bari - a respins extrădarea fostei şefe a DIICOT în România şi i-a permis acesteia să execute pedeapsa în Italia.
Pe 27 noiembrie 2019, Alina Bica a fost condamnată definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 ani închisoare cu executare, într-un dosar în care a fost acuzată de DNA că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender.
Sprijin cerut de Tender la vârful DIICOT
Conform DNA, în cursul anului 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obţine o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti. Bica le-a solicitat subordonaţilor săi de la DIICOT să ceară în instanţă condamnarea lui Tender a o pedeapsă cu suspendare, potrivit procurorilor DNA.
Astfel, în contextul în care, în primăvara anului 2013, Ovidiu Tender era judecat în dosarul 'RAFO', instrumentat de DIICOT, în care rechizitoriul a fost întocmit de Bica, omul de afaceri a pus, prin avocaţii săi, la dispoziţia lui Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost ofiţer de poliţie judiciară şi consilier al Alinei Bica, documente privind respectiva cauză penală, în scopul consultării şi exprimării unei opinii, atât de el, cât şi de către Bica, pentru a avea şansa unei soluţii favorabile.
"Având în vedere relaţia existentă între Mihăilescu Ionuţ Florentin şi Bica Alina Mihaela, numitul Tender Ovidiu i-a cerut sprijinul magistratului prin intermediul angajatului şi avocaţilor săi în vederea formulării unei apărări favorabile inculpatului Tender Ovidiu, luând în considerare că procurorul Bica Alina Mihaela a fost cel care a instrumentat dosarul şi a dispus trimiterea în judecată a acestuia.
Pentru sprijinul acordat, în scopul arătat mai sus, Mihăilescu Ionuţ Florentin, angajat al SC Prospecţiuni SA, firmă deţinută de Tender Ovidiu, a beneficiat de un card emis de Unicredit Bank, în care îi sunt virate diferite sume de bani.
De asemenea, din actele şi lucrările dosarului nr.393/P/2013, a rezultat că Mihăilescu Ionuţ Florentin şi Bica Alina Mihaela au dobândit bunuri imobile (teren), iar, pentru disimularea provenienţei acestora, actele de proprietate au fost întocmite pe numele lui Gavrilă Ştefan şi pe numele altor persoane interpuse", explica DNA.
Procuror incomod pentru Tender, înlăturat cu forța
Tot din culisele acelui dosar a rezultat că pentru reușita demersului său Alina Bica ar fi dispus înlăturarea forțată a procurorului de ședință de la vremea judecării dosarului afaceristului Tender.
Magistratul urmărea în mod vizibil tragerea la răspundere penală a omului de afaceri și condamnarea acestuia la o pedeapsă categorică. După proceduri nelegale la nivelul Direcției procurorul respectiv a fost schimbat cu un magistrat care a pus conlcuziile finale solicitate de Alina Bica, în sensul diminuării impactului deciziei asupra lui Tender.
Este de menționat că procurorul înlăturat a devenit martor și a demantelat „jocurile„ cu iz penal făcute de fosta șefă a DIICOT la nivelul structurii de parchet.
De ce a fost achitat „vătaful” pentru GIO și camătă
Tribunalul București motivează în cuprinsul a 40 de pagini de ce consideră că faptele de constituire, aderare sau sprjinire a unui Grup Infracțional Organizat în cazul celor judecați nu sunt dovedite, repsectiv pentru că faptele subsecvente acestei infracțiuni, cum sunt camăta sau delapidarea s-ar fi produs urmare unei subordonări ierarhice.
Mai precis, punctează judecătorul, era evident ca cei din subordinea lui Marian Corcodel să execute necondiționat ordinele acestuia, el fiind șeful BAD al Jandarmeriei, și a indicat momente care denotă că deși executau ordinele nelegale și abuzive aceștia nu erau de acord.
Mai precis, explică judecătorul, nu pot fi condamnați cei judecați pentru sprijinirea lui Corcodel atâta vreme cât au dovedit cu probe certe că făceau faptele pentru că veneau ca ordin pe linie ierarhică.
Astfel, magistratul Bogdan Dari a evidențiat că martorul care se ocupa efectiv de reținerea nelegală a combustibilului pentru Marian Corcodel, ar fi ținut un caiet în care trecea cantitățile cerute nelegal de superiorii săi și datele la care s-au întâmplat evenimentele.
Totodată, insistă magistratul, și ofițerul care se ocupa cu protecția contra informativă ar fi avut o notă-raport despre cele ce se petreceau în unitatea Jandarmeriei încă de la nivelul anului 2013.
Se fura din anul 2006...
„De asemenea, constată Tribunalul Bucureşti că modul de operare și cantitățile de combustibil ce au făcut obiectul delapidării au fost descrise și în cuprinsul procesului verbal din data de 11.01.2018 al Comisiei constituite la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, privind controlul de fond efectuat în perioada 16.10.2017-11.01.2018 la Baza de Administrare și Deservire a Jandarmeriei.
Acest proces verbal a fost transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prin adresa 94.211 din 28.02.2018 a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române - Direcția Control și Verificări Interne (f. 178-185 vol. X) concluzionându-se că
,,În decursul mai multor ani (cu siguranță fenomenul era existent la nivelul anului 2006 conform conținutului rapoartelor consemnate în speță) a fost creată o structură ce a delapidat/însușit pe nedrept diferite cantități de carburant.
Aceste cantități au fost acoperite prin documente legal întocmite (alimentările autovehiculelor se încadrau în norma legală de consum, foile de parcurs fiind întocmite cu respectarea cadrului legal).
Cantitățile de carburant în discuție ajungeau atât la factorii de conducere ai B.A.D., dar și la personalul din nivelul inferior (cei care asigurau funcționarea în condiții optime a procedeului de delapidare/furt/însușire fără drept, de la caz la caz, în funcție de calitatea deținută de lucrător în cadrul organizației infracționale”, se arată în documentul obținut exclusiv de STIRIPESURSE.
S-a făcut coadă la furat țiței
„După derularea acțiunii D.I.I.C.O.T. din vara anului 2017, odată cu ridicarea și anchetarea comenzii unității, din discuțiile neoficiale (neconsemnate în rapoarte) situația se prezintă în felul următor:
1.Rețeaua creată de-a lungul anilor există în continuare, nemaiavând în prezent un lider care să o coordoneze.
2.Este o stare de așteptare din partea tuturor, așteptări privind modul în care se va finaliza dosarul aflat în lucru la nivelul D.I.I.C.O.T. (dacă li se va schimba încadrarea pe parcursul derulării urmăririi penale).
3.Majoritatea așteaptă să poată relua activitatea de delapidare/furt/însușire fără drept a carburantului unității.
4.Există suspiciunea că la acest moment o parte din angajații U.M. 0260, care folosesc/utilizează carburantul unității își însușesc în interes personal diferite cantități de carburant (cu ocazia alimentării la pompa din incinta unității – alimentările le fac singuri conducătorii auto, nefiind supravegheați de șeful de stație sau altă persoană și comunică ulterior acestuia ce cantitate a alimentat, pentru a fi inserată ulterior în foaia de parcurs și în fișa de alimentare individuală).
5.Există și în prezent cutuma de a fi lăsată de către conducătorii auto o anumită cantitate de carburant în batale cu ocazia alimentării”, se mai arată în raportul indicat de magistratul care îl redă în motivarea sa.
„Pedeapsă” de „vătaf”
Un judecător de la Tribunalul București care a avut în analiză mega-dosarul de camătă, șantaj și constituire de grup infracțional organizat (GIO) al fostului șef al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române, colonelul Marian Corcodel și a ofițerilor Octavian Cristescu și Iancu Daniel Preoteasa a stabilit pedepse blânde și a dictat achitări în raport cu acuzațiile formulate.
Concret, Marian Corcodel a fost judecat pentru faptul că a șantajat subalterni pe care anterior îi împrumutase cu sume de bani, toate aceste lucruri petrecându-se în timpul orelor de program și sub paravanul funcției deținute.
Deși acesta comitea fapte penale, ofițerii însărcinați cu protecția informativă a unității, care ar fi cunoscut practicile de la nivelul BAD al Jandarmeriei nu au luat nicio măsură și nu au avertizat nicio autoritate a statului român.
Decizia luată de Tribunalul București nu este definitivă iar ea poate fi atacată de către procurorii DIICOT dar și de cei din dosar, caz în care dosarul va ajunge la Curtea de Apel București.
Citește și : OMERTA șefilor Jandarmeriei descoperită de DIICOT - Cum au păstrat tăcerea ani de zile
Pedepse blânde pentru fapte grele
„I. În temeiul art. 396 alin. 2 C.pr.pen. rap. la art. 396 alin. 10 C.pr.pen. cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. d C.pr.pen., 76 alin. 1 C.pr.pen. şi art. 36 alin. 1 C.pen. dispune condamnarea inculpatului Corcodel Marian la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată prev. şi ped. de art. 295 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen.
În temeiul art. 67 alin. 2 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi k C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat şi a dreptului de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept publice o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
În temeiul art. 65 alin. 1 şi 3 din C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a prev. de art. 66 alin. 1 lit. 1 lit. a, b şi k C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat şi a dreptului de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
În temeiul art. 396 alin. 6 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen. dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul Corcodel Marian cu privire la săvârșirea infracțiunii de camătă prev. şi ped. de art. 351 C.pen..
În temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. dispune achitarea inculpatului Corcodel Marian pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. şi ped. de art. 367 C.pen..
În temeiul art. 72 C.pen. dispune deducerea reținerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu de la data de 04.08.2017 la 01.12.2017 şi de la data de 08.03.2022 la 21.03.2022.
II. În temeiul art. 396 alin. 2 C.pr.pen. depune condamnarea inculpatului Preoteasa Iancu Daniel la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de delapidare în formă continuată prev. şi ped. de art. 48 C.pen. rap. la art. 295 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. În temeiul art. 67 alin. 2 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o func?ie care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei închisorii. În temeiul art. 65 alin. 1 şi 3 din C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a prev. de art. 66 alin. 1 lit. a ?i b C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățle publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. În temeiul art. 396 alin. 6 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen. dispune încetarea procesului penal față de inculpatul Preoteasa Iancu Daniel cu privire la săvârșirea complicității la infracțiunea de camătă prev. şi ped. de art. 351 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen.. În temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. dispune achitarea inculpatului Preoteasa Iancu Daniel pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. şi ped. de art. 367 C.pen.. În temeiul art. 91 C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 3 (trei) ani închisoare la care a fost condamnat prin prezenta inculpatul pe o durată de 4 (patru) ani în condi?iile art. 92 alin. 1 şi 2 C.pen.. În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, dispune ca inculpatul să respecte următoarelor măsuri de supraveghere: a. să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta; b. să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c. să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d. să comunice schimbarea locului de muncă; e. să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În temeiul art. 93 alin. 2 C.pen. impune inculpatului ca pe durata termenului de încercare să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu acesta.
În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, obligă pe inculpatul să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 zile în cadrul Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București sau în cadrul Poliției Locale a Sectorului I. Încredințează Serviciului de Probaţiune Bucureşti supravegherea inculpatului în vederea respectării măsurilor şi obligaţiilor dispuse prin prezenta. În temeiul art. 404 alin. 2 C.pr.pen rap. la art. 91 alin. 4 C.pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 96 C.pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În temeiul art. 68 alin. 1 lit. b C.pen. pedepsele complementare se execută de la data rămânerii definitive a prezentei. Pedepsele accesorii se execută în condițiile în care se va dispune executarea în regim de detenţie a pedepsei principale. Constată că inculpatul Preoteasa Iancu Daniel a fost reținut şi arestat preventiv în perioada 09.08.2017 - 18.08.2017.
III. În temeiul art. 396 alin. 2 C.pr.pen. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.pr.pen. depune condamnarea inculpatului Băbănău Georgică Adrian la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de delapidare în formă continuată prev. şi ped. de art. 48 C.pen. rap. la art. 295 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. În temeiul art. 67 alin. 2 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a ?i b C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei închisorii. În temeiul art. 65 alin. 1 şi 3 din C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a prev. de art. 66 alin. 1 lit. a ?i b C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. În temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. dispune achitarea inculpatului Băbănău Georgică Adrian cu privire la săvârșirea complicității la infracțiunea de camătă prev. şi ped. de art. 351 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen.. În temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. dispune achitarea inculpatului Băbănău Georgică Adrian pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. şi ped. de art. 367 C.pen.. În temeiul art. 91 C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 2 (doi) ani închisoare la care a fost condamnat prin prezenta inculpatul pe o durată de 3 (trei) ani în condi?iile art. 92 alin. 1 şi 2 C.pen.. În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, dispune ca inculpatul să respecte următoarelor măsuri de supraveghere: a. să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta; b. să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c. să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d. să comunice schimbarea locului de muncă; e. să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În temeiul art. 93 alin. 2 C.pen. impune inculpatului ca pe durata termenului de încercare să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu acesta. În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, obligă pe inculpatul să presteze muncă neremunerată în folosul comunită?ii pe o perioadă de 80 zile în cadrul SC Salubrizare de Fapte SA Sector 5 sau în cadrul Amenajare Edilitară și Salubrizare S.A.. Încredinţează Serviciului de Probaţiune Bucureşti supravegherea inculpatului în vederea respectării măsurilor şi obligaţiilor dispuse prin prezenta. În temeiul art. 404 alin. 2 C.pr.pen rap. la art. 91 alin. 4 C.pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 96 C.pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În temeiul art. 68 alin. 1 lit. b C.pen. pedepsele complementare se execută de la data rămânerii definitive a prezentei. Pedepsele accesorii se execută în condițiile în care se va dispune executarea în regim de detenție a pedepsei principale.
IV. În temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. dispune achitarea inculpatului Cristescu Octavian pentru săvâr?irea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. şi ped. de art. 367 C.pen..
Constată că inculpatul Corcodel Marian a achitat prejudiciului cauzat în cuantum de 51.963,57 lei către U.M. 0260 București – Baza de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române.
Respinge acțiunea civilă formulată U.M. 0260 București – Baza de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române ca rămasă fără obiect.
Respinge acțiunea civilă formulată de Ghiţă Mircea ca inadmisibilă.
În temeiul art. 112 alin. 1 lit. e C.pen. dispune confiscarea de la inculpatul Corcodel Marian a 12.900 euro şi 7.000 lei. În temeiul art. 1121 C.pr.pen. dispune confiscarea extinsă a sumelor de 50.000 lei, 55.300 euro, 200 lire sterline şi 400 de dolari americani ridicate de la inculpatul Corcodel Marian în vederea punerii în executare a dispozi?iei de confiscare extinsă.
În temeiul art. 250 2 C.pr.pen. rap la art. 250 alin. 1 C.pr.pen. constată temeinicia măsurii asiguratorii dispuse prin ordonanţa nr. 749 D/P/2016 din data de 07.08.2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Secţia de Combatere a Infracțiunilor de Terorism şi a Criminalității Informatice pe care o men?ine în parte.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C.pr.pen. menține măsura asiguratorie asupra: - sumelor de 50.000 lei, 55.300 euro, 200 lire sterline şi 400 de dolari americani ridicate de la inculpatul Corcodel Marian în vederea punerii în executare a dispoziției de confiscare extinsă; - sumei de 3.600 lei, ridicată de la domiciliul inculpatului Băbănău Georgică Adrian în vederea acoperirii cheltuielilor judiciare; Dispune ridicarea măsurii asiguratorii asupra sumei de 3.230 lei ridicată de la locația situată în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române – Baza de Aprovizionare și Deservire (U.M. 0260 București), cu sediul în București, strada Jandarmeriei nr. 9-11, sector 1, la popota (cantina) acestei unități, chioșcul alimentar și depozitul de alimente. Dispune restituirea sumei de 3.230 lei către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române – Baza de Aprovizionare și Deservire (U.M. 0260 București). În temeiul dispozițiilor art. 25 alin. 3 C.pr.pen. dispune desființarea totală a următoarelor înscrisuri: - a contractului de împrumut şi ipotecă imobiliară autentificat de către Biroul Notarului Public Mălureanu Doru, din comuna .., încheiat între Corcodel Marian, pe de o parte, şi Unguraşu Cătălin şi Mereuţă Mariana Laurenţia; - a contractului de împrumut autentificat de către Biroul Notarului Public Mălureanu Doru, din .., încheiat între Corcodel Marian şi Creangă Dumitru; - a înscrisul sub semnătură privată din data de 21.04.2015, prin care în mod nereal, inculpatul Preoteasa Iancu Daniel atesta că i-ar fi înmânat martorului Brehuescu Cristina Silvia suma de 135.000 lei; - a contractul de vânzare-cumpărare pentru un autovehicul încheiat la data de 25.04.2017 de către numitul Brehuescu Mihai cu inculpatul Preoteasa Iancu Daniel, având ca obiect un autovehicul Smart, serie şaşiu ..; În temeiul art. 275 alin. 4 C.pr.pen. dispune obligarea inculpatului Corcodel Marian la plata sumei de 10.000 lei, a inculpatului Preoteasa Iancu Daniel la plata sumei de 15.000 de lei şi a inculpatului Băbănău Georgică Adrian la plata sumei de 3.600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cu apel în 10 zile de la comunicare. Pronun?ată, astăzi, 07.07.2022, prin punerea hotărârii la dispozi?ia inculpaților și a Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secția de Combatere a Traficului de Droguri, prin mijlocirea grefei instanței”, a stabilit magistratul TB.
Procuror de ședință, de acord cu inculpații
Un procuror DIICOT a cerut, în 28 iunie, achitarea lui Corcodel pentru primele două infracțiuni, dar condamnarea lui la pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru ultima.
Șapte ani de pușcărie prevede Codul penal pentru delapidare, însă Marian Corcodel a „făcut nouășpele”, adică a formulat un denunț la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roșiorii de Vede, în scopul de a scăpa cu jumătate din pedeapsă. Corcodel a încercat în al 12-lea ceas să obțină și un acord de recunoaștere cu procurorii, dar aceștia au refuzat să bată palma cu el.
În plus, fostul comandant al jandarmilor de la UM 0260 a plătit prejudiciul și a depus documente în acest sens la ultimul termen de judecată, potrivit ziare.com
Procurorul de ședință al DIICOT a decis să îl contrazică pe procurorul de caz și a pus concluzii diferite față de cele ale colegului său.
Cum și peste dosarul lui Marian Corcodel plana chestiunea prescripției faptelor, procurorul de ședință al DIICOT a refăcut calculele colegilor lui și a cerut condamnarea lui Marian Corcodel la pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru delapidare, iar pentru ceilalți trei inculpați – foștii jandarmi Iancu Daniel Preoteasa, Georgică Băbănău, Octavian Cristescu – a solicitat condamnarea la pedepse orientate spre mediu, mai titrează pulicația citată.
Dedesubturile șantajului
Procurorii DIICOT Central l-au trimis în judecată pe fostul șef al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române, Marian Corcodel, pentru fapte de crimă organizată precum grup constituirea unui grup infracțional organizat, camătă și delapidarea instituției publice.
Alături de acesta vor mai răspunde în fața judecătorilor doi foști ofițeri ai serviciilor de informații a MAI, respectiv Daniel Iancu Preoteasa, locotenent-colonel și funcția de prim-adjunct (împuternicit) al comandantului al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române, pentru săvârșirea infracțiunilor de ”constituirea unui grup infracțional organizat”, ”complicitate la camătă” și ”complicitate la delapidare în formă continuată” și Octavian Cristeascu colonel, în cadrul Direcției Generale de Protecție Internă a M.A.I., pentru săvârșirea infracțiunii de „constituire a unui grup infracţional organizat, în varianta normativă a sprijinirii”.
Legat de faptele de delapidare ale lui Corcodel DIICOT explică faptul că aceste folosea în mod curent resursele instituții pentru petreceri de natură privată ce aveau loc cu preponderență la Baza Jandarmeriei cunoscută generic sub denumirea ”Cavaleri”.
DIICOT arată că lista lui Marian Corcodel nu se limita la zidurile unității, între invitații săi de seamă la aceste petreceri unde se consumau bunurile globale ale Jandarmeriei Române, numărându-se și înalți oficiali sau chiar procurori și judecători.
Profilul creionat de procurorii DIICOT
„Această susținere a fost generată de-a lungul timpului și de faptul că inculpatul Marian Corcodel, prin stilul propriu, dar și prin abilități native sau cultivate de-a lungul vieții și evoluției profesionale, a reușit să obțină ”simpatie” din partea superiorilor ierarhici, la aceasta contribuind uneori și diverse forme de îndatorare, în general morală, pe care inculpatul reușea să și le atragă în mod discret, prin prestarea unor servicii aparent neînsemnate, furnizarea unor bunuri de valoare relativ redusă, respectiv facilitarea unor relaționări în mediul de afaceri sau în alte structuri din M.A.I”, se arată în dosarul trimis judecătorilor.
Activitățile infracționale derulate de Corcodel, Preoteasa și Georgică Băbănău, „focalizate în principal pe comiterea infracțiunilor de camătă și delapidare, erau de notorietate în colectivul Bazei de Administrare şi Deservire a Jandarmeriei, printre cadrele militare fiind chiar uzitată expresia ,,ai cardul la Corcodel” atunci când se dorea a fi ilustra situația persoanei, provenind din rândul subordonaților, care ajungea să fie îndatorată/debitoare inculpatului, cu sau fără dobândă (au existat situații în care, pentru a-și dovedi mărinimia și generozitatea, inculpatul nu pretindea dobânzi pentru sumele acordate), situație în care cardul debitorului era predat la cerere inculpatului cu titlu de garanție.
Expresie a unei mentalități de ”vătaf”, în calitatea deținută inculpatul Marian Corcodel a dispus în interes propriu de bunurile instituției publice pe care o conducea și care prin statutul de unitate militară ar fi trebuit, cel puțin teoretic, să genereze sentimente de încredere/siguranță/securitate sporite nu doar pentru personalul angajat, cât mai ales pentru societate. În realitate, comportamentul inculpatului a fost perceput de subordonați ca fiind unul discreționar, beneficiind de dotarea și logistica B.A.D.-ului în mod nelimitat pentru satisfacerea intereselor personale sau ale grupului de apropiați, în detrimentul și în paguba instituției Jandarmeriei Române”, se mai arată în dosar.
Satisfacererea interesului personal
„Păstrându-ne pe linia unei analize obiective decurgând din materialul probator administrat în cauză reținem că activitatea derulată de inculpatul Corcodel Marian a fost destinată în primul rând satisfacerii interesului personal și a prestării unor ”servicii”, ce excedau atribuțiilor sale de serviciu, în folosul unor persoane ce îndeplineau diverse funcții publice cu privire la care inculpatul considera că l-ar putea ajuta în ascensiunea sa în plan profesional și, eventual, să-i confere impunitate în situația declansării unor cercetări împotriva sa, indiferent de natura acestora.
Controalele efectuate de-a lungul timpului la Baza de Administrare și Deservire a Jandarmeriei, de către eșaloanele superioare din cadrul I.G.J.R. și M.A.I., au fost, de cele mai multe ori, pur formale, și nu au identificat existența unor probleme importante.
Relevante în sensul satisfacerii interesului propriu și ale grupului de interese sunt petrecerile organizate din dispoziția inculpatului CORCODEL MARIAN la Complexul de pregătire, cazare și agrement ,,Felix Țopescu” din Băneasa, o subunitate a Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei, cunoscută informal sub titulatura ,,La cavalerie””, mai notează procurorul care l-a trimis în judecată pe fostul șef al BAD.
Mega dosarul de camătă și delapidare al DIICOT care îl are la centru pe fostul șef al Bazei de Administrare și Deservire (BAD) a Jandarmeriei Române, Marian Corcodel scoate la lumină practici incredibile ale întregii structuri din MAI.
Mai precis o informație vitală furnizată de procurorul DIICOT care a instrumentat dosarul este aceea că șefii cei mai mari ai Jandarmeriei, de la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (IGJR), știau despre practicile cu iz penal ale subordonatului lor, Marian Corcodel, dar au păstrat tăcerea.
STIRIPESURSE va prezenta în detaliu culisele acestui caz șocant unde omerta se pare că înlocuiește onoarea care ar trebui să caracterizeze angajații acestei structuri de forță a statului român.
Bețe în roatele DIICOT
Anchetatorii arată printre altele în dosarul transmis judecătorilor că pe parcursul anchetei Marian Corcodel și Daniel Preoteasa au încercat să facă acorduri de recunoaștere a vinovăției, pentru a scăpa cu pedepse mai blânde pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați.
Cu toate acestea, se arată în dosar, acordurile nu au fost admise de procurorul de caz pe motiv că cei doi au comis fapte mult prea grave ca să fie sancționate la sfert din pedeapsa posibilă ce ar putea fi dictată de judecători.
Totodată, explică DIICOT, Corcodel nici măcar nu recunoștea integral starea de fapt așa cum cere articolul care prevedere încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, ci oferea procurorului doar detalii formale.
„În cursul urmăririi penale, prin apărători aleși, inculpații Marian Corcodel și Daniel Preoteasa au formulat cereri de încheiere a unor acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, primul inculpat recunoscând doar formal, iar cel de-al doilea în mod detaliat, comiterea faptelor ce le-au fost reţinute în sarcină şi acceptând încadrarea juridică a acestora așa cum a fost ea reținută în cuprinsul ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale.
Motivat de împrejurarea că demersul inculpaților a fost condiţionat de aplicarea unor pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere, ceea ce raportat la gravitatea faptelor săvârşite s-a apreciat de către organul de urmărire penală ca fiind insuficientă, în cursul urmăririi penale nu s-a dat curs încheierii unor astfel de acorduri”, se arată în dosarul DIICOT.
Reproșul DIICOT față de IGJR
Deși din analiza documentelor de gestiune existente la nivelul B.A.D., astfel cum am arătat anterior, ar fi fost imposibil să se dovedească existența și întinderea prejudiciului cauzat prin delapidare, faptele au fost însă dovedite fără echivoc prin ansamblul probator administrat în cauză: un număr considerabil de martori ce cunoșteau nemijlocit mecanismul infracțional creat la nivelul unității, cât și beneficiarul bunurilor delapidate; susținerile inculpaților Daniel Iancu Preoteasa și Adrian Georgică Băbănău; adresa nr. *** a B.A.D.
Ar fi fost necesar însă, ca la nivelul B.A.D. și la eșalonul superior dela I.G.J.R. să se acorde atenție, în afara documentelor la care s-a făcut referire, și la situația disciplinară a cadrelor militare – ofițeri și subofițeri, ce au executat ordinele ilegale ale inculpatului Marian Corcodel, fie nemijlocit, fie prin intermediul inculpaților Daniel Iancu Preoteasa și Adrian Georgică Băbănău, fără a se aștepta definitivarea unei anchete penale.
„Vătaful” Corcodel ținut în brațe de la vârful Jandarmeriei
„Deși informal, activitățile ilicite desfășurate de inculpat, fie că îmbrăcau forma unor infracțiuni, sau, după caz, a unor abateri disciplinare, erau cunoscute unor persoane care de-a lungul timpului au îndeplinit funcții de conducere la nivelul I.G.J.R., inculpatul Marian Corcodel a beneficiat, cu unele excepții, de susținerea necondiționată a acestora”, explică magistratul DIICOT în dosar.
Scos basma curată la DNA Militar
DIICOT a descoperit pe parcursul acestei anchete o situație si mai dură. DNA Militar l-a avut în vizor pe Marian Corcodel încă din anul 2012, dar la un moment dat, în anul 2015 un procuror militar a decis clasarea acuzațiilor pentru care acum este judecat fostul șef al BAD în dosarul DIICOT.
”Ca urmare a cercetărilor efectuate, prin ordonanța nr. *** din 23.03.2015 a D.N.A. – Secția de Combatere a Infracțiunilor de Corupție Săvârșite de Militari s-a dispus clasarea cauzei pentru infracțiunile de luare de mită, dare de mită, camătă și alte fapte.
Pe de altă parte, în perioada anilor 2012 – 2013, la nivelul D.N.A. – Secția pentru Combaterea Infracțiunilor de Corupție Săvârșite de Militari a fost declanșată o investigație penală ce îl privea pe generalul *** , adjunct pe linie logistică al Inspectorului General al Jandarmeriei Române.
În acest context, martorul *** , subofițer în cadrul B.A.D. a declarat că a fost chemat de către inculpatul Marian Corcodel, care i-a spus că este citat la unitatea de parchet în calitate de martor și i-a indicat ce ar trebui să declare. Cu toate acestea, martorul a susținut că a declarat ce cunoștea și cu privire la activitatea inculpatului Marian Corcodel, dar nu a observat ca ulterior să fie luate măsuri legale față de acesta”, se arată în dosar.
Fișă de dosar
Procurorii DIICOT Central l-au trimis în judecată pe fostul șef al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române, Marian Corcodel, pentru fapte de crimă organizată precum constituirea unui grup infracțional organizat, camătă și delapidarea instituției publice.
Alături de acesta vor mai răspunde în fața judecătorilor doi foști ofițeri ai serviciilor de informații a MAI, respectiv Daniel Iancu Preoteasa, locotenent-colonel și funcția de prim-adjunct (împuternicit) al comandantului al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române, pentru săvârșirea infracțiunilor de ”constituirea unui grup infracțional organizat”, ”complicitate la camătă” și ”complicitate la delapidare în formă continuată” și Octavian Cristescu colonel, în cadrul Direcției Generale de Protecție Internă a M.A.I., pentru săvârșirea infracțiunii de „constituire a unui grup infracţional organizat, în varianta normativă a sprijinirii”.