Premium
Opoziția pregătește o lovitură electorală de proporții pentru PSD. Social-democrații mizează că planul nu va trece de CCR.
Președinții Consiliilor Județene sunt aleși acum de consilierii județeni. Guvernul a adoptat pe 3 iunie o ordonanță de urgență care schimbă legea astfel încât în 2020 președinții de Consilii Județene să fie aleși direct. Marea majoritate a șefilor actuali de CJ sunt de la PSD și în varianta Guvernului ei vor avea prima șansă să câștige un nou mandat, pentru că este suficient să ia și 15% din voturi câtă vreme ceilalți competitori vor lua fiecare câte 14%, de exemplu. Mai mult, varianta Guvernului va forța primarii PSD să se implice total în campanie. O variantă foarte convenabilă pentru PSD.
Opoziția vrea să strice logica electorală: să respingă în Parlament legea de aprobare a OUG-ului convenabil PSD la viitoarele alegeri. S-a calculat în tabăra anti-PSD că social-democrații nu vor mai repeta performanța de la alegerile locale din 2016 astfel ca de la zeci de șefi de CJ câți are acum, PSD ar putea să păstreze controlul a 5-6-7 Consilii Județene. Ptidele din opoziție mizează că se vor alia toți împotriva PSD și vor face majorități care vor scoate pesediștii din jocuri. Efectul o să fie în cascadă, pentru că mai puțini șefi de CJ de la PSD va îngreuna misiunea social-democraților la alegerile parlamentare.
Legea se află în Camera Deputaților, for decizional. În comisia pentru drepturile omului, legea de aprobare a OUG a primiv aviz negativ. Marți, în comisia juridică, s-a ajuns la balotaj și nu s-a luat nicio decizie pentru ca la fel de mulți deputați erau pentru lege de aprobare și pentru lege de respingere. Urmeaza să se discute iar, după care raportul va merge în plen pentru vot final.
În PSD se vehiculează teoria că nu se mai poate respinge OUG-ul în Parlament pentru că mutarea ar fi neconstituțională. Social-democrații spun că acum operează prevederile OUG și dacă s-ar anula în Parlament atunci s-ar modifica legea electorală cu mai puțin de un an înainte de alegeri, lucru care contravine recomandărilor Comisiei de la Veneția și unei decizii CCR.
PSD mizează pe:
Codul bunelor practici în materie electorală – Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002):
- „ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite - ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic”
DECIZIA CCR Nr.51 din 25 ianuarie 2012
„O asemenea modificare legislativă intempestivă poate fi de natură să creeze dificultăţi suplimentare autorităţilor însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită şi operaţiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune. Curtea constată, totodată, că această reglementare este de natură să determine dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept. Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne. Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor”
Există însă și argumente CONTRA PSD:
- Opiniile Comisiei de la Veneţia nu sunt obligatorii și au doar valoare de recomandare, lucru pe care inclusiv CCR îl spune
- Este discutabil dacă revenirea la alegerea indirectă a șefului de CJ ar provoca „dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept”, așa cum a zis CCR in 2012 cand a zis ca modificarea legii a fost neconstitutionala.
