Premium
Tudorel Toader, ministrul Justiției, a decis să ceară demiterea Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA! Conform surselor citate de România TV, Toader îi va transmite președintelui Klaus Iohannis că, în urma analizei raportului Inspecției Judiciare, a ajuns la concluzia că șefa DNA trebuie revocată din funcție.
Anul trecut, Toader anunța că va face o conferință de presă în ultimele zile ale lui decembrie pentru a-și clarifica poziția, dar nu s-a ținut de cuvânt.
Toader a declarat, vineri, că a luat o decizie în ceea ce o priveşte pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, decizie pe care urmează să o "formalizeze", în limitele competenţelor sale. El a ţinut să sublinieze că nu ministrul îl revocă pe procurorul şef al DNA, ci preşedintele, iar ministrul, "cel mult", propune. "De revocat, îl întrebaţi pe preşedinte", le-a spus Toader jurnaliştilor.
"Am spus public că am luat o decizie. Ştiţi bine că nu ministrul revocă, el cel mult propune. De revocat, îl întrebaţi pe preşedinte", a declarat ministrul Justiţiei, la ieşirea de la CSM, unde a participat la şedinţa de plen în care a fost aleasă noua conducere a instituţiei.
Citește și: Un lider PSD din teritoriu anunță: „Mergem cu Firea la prezidențiale!”
La întrebările insistente ale jurnaliştilor pe acest subiect, Toader a repetat că decizia este luată şi că urmează să fie "formalizată".
"Pare că dumneavoastră insistaţi, că vă grăbiţi. Dar eu vă repet. Este o decizie pe care am luat-o, pe care urmează să o formalizez, în limitele competenţelor mele", a spus ministrul.
Citește și: Se pregătește un puci în PSD? Adrian Țuțuianu „sare la gâtul” lui Liviu Dragnea
Revocarea procurorului şef al DNA se face de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, care se poate sesiza şi din oficiu.
Astfel, potrivit articolului 54 alineatul 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Citește și: CTP îi dă o lovitură sub CENTURĂ lui Alexandru Arșinel! „Să i se scoată rinichiul pe care i l-a băgat Lucan”
Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere menţionate, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
”Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”, prevede articolul 54 la alineatul 4.
Citește și: Sume IMPRESIONANTE! Cât câștigă Bogdan Grecu, fostul soț al Danei Grecu, cu afacerea sa
Articolul 51 stabileşte că revocarea din funcţia de conducere se dispune pentru următoarele motive: a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.
La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor.
Citește și: Informații incendiare! Cu cine s-ar fi RECĂSĂTORIT Dana Grecu, la doar o lună de la divorțul de Bogdan Grecu
La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere.
La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.
Citește și: Războiul dintre Andreea Berecleanu și directorul TVR s-a stins: Ce a decis instanța înainte de Crăciun
La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.
