Tactica politică a PSD în privința votului prin corespondență

Autor:

Publicat: 28/10/2015 23:31

Actualizat: 29/10/2015 00:46

RFI:

Deputaţii au adoptat, miercuri, cu 257 voturi "pentru", 12 abţineri şi 30 "împotrivă", proiectul legii votului prin corespondenţă, în forma propusă de comisia de Cod electoral, fiind prevăzut ca acest tip de vot să fie aplicat doar la alegerile parlamentare. Într-un interviu, jurnalistul Cristian Tudor Popescu spune că asistăm la o tactică politică a PSD-ului, care ”nu a votat până la capăt legea votului prin corespondență”. ”Sub conducerea domnului Dragnea, PSD a realizat că felul în care, până acum, a încercat să contracareze, să blocheze votul diasporei – asta i-a și făcut pe românii din diaspora să voteze împotriva candidaților PSD – a dus la rezultatul din prezidențialele de anul trecut. PSD a înțeles că nu se poate repeta aceeași situație la parlamentarele de anul viitor și să nu aibă niciun fel de răspuns în cazul în care sunt din nou cozi inumane la secțiile de votare. Acum, din ordinul domnului Dragnea, toată lumea a votat cu entuziasm legea votului prin corespondență, dar nu până la capăt: nu s-a votat posibilitatea de înscriere electronică. Asta ar înseamna o înlesnire prea mare, ar fi chiar ușor să te înscrii și, după aceea, să votezi”, afirmă Cristian Tudor Popescu. Jurnalistul crede că tactica PSD-ului este clară: ”Dacă românul din diaspora chiar dorește să voteze, să cumpere un plic, să îl trimită, să meargă el însuși să se înscrie. Pe scurt, au făcut o operație ceva mai dificilă decât înscrierea pe internet pentru că în continuare PSD-ul nu dorește o prezență masivă la vot din partea românilor din diaspora”. Un alt neajuns, în opinia lui Cristian Tudor Popescu, este că doresc (n.r. PSD) să vadă ”ce se va întâmpla la alegerile parlamerntare și, în funcție de rezultat, dacă le convine sau nu, își păstrează o marjă de manevră pentru aprobarea votului prin corespondență la europarlamentare și, mai ales, la prezidențiale. Aceasta este socoteala politică pe care și-a făcut-o PSD-ul”.

Adevarul:

Ce i s-a întâmplat lui Oprea i se putea întâmpla oricăruia dintre cei care folosesc coloane. Problema este aceea că a murit un om din cauza unei rutine imorale şi ilegale, din cauză că transportul demnitarilor nu e văzut ca o problemă de funcţionalitate a sectorului public, supus regulilor de cost-eficienţă, ci ca un privilegiu, deplasarea unui demnitar e deasupra legii la noi şi trebuia să vină decontul. Acuma, că a venit la Oprea, să îl plătească Oprea, dar să se schimbe şi regulile, să dispară abuzul. Ţările în care demnitarii se deplasează cu mari escorte şi mult peste viteza traficului au totdeauna probleme de trafic, pe care nu reuşesc să le rezolve niciodată. Cheia dezvoltării e asta: ţările rezolvă acele probleme pe care le au în comun cu conducătorii lor, şi nu altele. Dacă şefii nu au probleme de trafic, că trag lumea pe dreapta şi gonesc prin oraş, sau îşi trimit copiii la şcoli străine, sau se operează în alte ţări, nu se va rezolva niciodată cu traficul, şcolile sau spitalele, că efortul lor se va duce la problemele lor, oricare ar fi acelea. Nu astea. Această problemă de modernizare neîncheiată, de societate, de statut, nu e o problemă politică şi nici de gestionarea comunicării, cum neinspirat s-a exprimat şeful statului, neprofesionist sfătuit şi de această dată şi mai ales suprinzător de neperceptiv la ce a supărat lumea ”emoţională” la care a făcut aluzie. Şi pentru că e o problemă de abuz de putere, şi de stat de drept şi de democratizare neîncheiată, pentru că demnitarii au încă privilegii şi altor demnitari li se pare normal, era firesc şi constituţional să se pronunţe şeful statului, dar nu ca să ne spună că sunt probleme politice şi de comunicare.

Ziarul Financiar:

Un audit al Comisiei Europene de la începutul lui 2015 a scos la iveală faptul că multe companii din România trebuie să restituie finanţările primite de la Uniunea Europeană, sume care au fost folosite pentru crearea unor noi locuri de muncă, investiţii sau aparatură, a spus Marian Dobrilă, consultant pe fonduri europene. „Este o eroare de sistem, o eroare de evaluare la nivelul întregului program“, a spus Dobrilă. „Aproximativ 200 de firme vor da înapoi banii primiţi de la Uniunea Europeană pentru dezvoltarea proiectelor.“ Marian Dobrilă a dat drept exemplu legătura dintre o companie cu 60 de angajaţi şi una cu 200 - acest lucru însemnând că ambele au 260 de angajaţi. Cei care au accesat fondurile europene în această situaţie sunt obligaţi să le restituie pentru că numărul mare de angajaţi nu se încadrează în termenii proiectului iniţial. „La început, proiectele erau evaluate în funcţie de nişte reguli, iar acum sunt judecaţi după alte reguli“, a punctat consultantul pe fonduri europene. Acţiunea de recuperare a banilor a început în luna mai a acestui an, iar Marian Dobrilă crede că până la sfârşitul lui 2015 vor avea de suferit peste 100 de companii mici şi mijlocii, care vor fi obligate să plătească 10 - 20 de milioane de euro.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!