Din ce în ce mai multe locuințe din Regatul Unit au schimbat proprietarii, pe măsură ce deținătorii inițiali aleg să le transfere pe numele membrilor familiei. Aceasta este o strategie utilizată pentru a evita impozitele în creștere, tot mai mulți proprietari preferând să-și transfere casele și apartamentele pentru a scăpa de taxele suplimentare impuse, scrie Bloomberg.
Mai mult de 220 000 de locuinţe noi şi-au schimbat proprietarul în 2024, cifră aflată în creştere cu 45% faţă de 2023. Acest trend îşi face simţită prezenţa şi pe piaţa imobiliară din Londra acolo unde 15% dintre locuinţe îşi vor schimba deţinătorul fără să pună niciun ban pe masă.
În Regatul Unit, donaţiile pot fi scutite de impozit atâta timp cât persoana care transmite bunurile mai trăieşte cel puţin încă şapte ani, ceea ce le face o protecţie populară împotriva impozitului pe moştenire.
Cu toate acestea, dacă persoana decedează în această perioadă, beneficiarul va trebui să plătească un impozit de până la 40 %.
„Bank of Mom and Dad”, o sursă de finanţare din ce în ce mai importantă pentru adulţii britanici
Conform unui raport al Resolution Foundation de săptămâna trecută, aşa-numita „Bank of Mom and Dad” este o sursă de finanţare din ce în ce mai importantă pentru adulţii britanici care doresc să fie proprietari pe piaţa din ce în ce mai scumpă a Regatului Unit.
Valoarea totală a donaţiilor a ajuns la 29 de miliarde de lire sterline în perioada 2018-2020, mai mult decât dublu faţă de nivelul din deceniul precedent, datorită unei creşteri atât a mărimii, cât şi a numărului de donaţii.
Bugetul laburist din 30 octombrie a inclus o creştere surpriză de două puncte procentuale a taxei pentru proprietarii de locuinţe şi a doua casă. Măsura este cea mai recentă dintr-o serie de majorări menite să descurajeze investitorii şi să favorizeze cumpărătorii tineri care caută mai degrabă o casă decât o investiţie.
Toate datele subliniază amploarea crizei imobiliare cu care se confruntă noul guvern laburist, după ani de inflaţie galopantă a preţurilor locuinţelor şi o criză a costului vieţii care a dus la creşterea accesibilităţii. Este posibil ca această situaţie să se menţină, Banca Angliei semnalând că nu se grăbeşte să reducă costul împrumuturilor, iar o creştere a impozitelor pe salariile angajatorilor ameninţă să se traducă în creşteri salariale mai mici pentru angajaţi.
Inflaţia galopantă a chiriilor face, de asemenea, mai dificil pentru tineri să adune suficienţi bani pentru un deposit financiar sufficient încât să nu depindă de ajutorul părinţilor. Un raport al Resolution Foundation a estimat că o familie tânără obişnuită ar avea nevoie de peste 14 ani pentru a economisi pentru un apartament, de aproape două ori mai mult decât la mijlocul anilor 90.
Comentează