Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu susține, într-un interviu acordat AGERPRES, că actuala Lege fundamentală are, din 1991, "sădiți în ea germenii conflictului", iar republica parlamentară ar elimina "conflictele instituționale". El afirmă că ALDE își propune ca, până în luna aprilie, să declanșeze procedurile necesare pentru referendumul de modificare a Constituției.
„În viitorul Parlament, cred că sunt multe lucruri de făcut. Sigur că revizuirea Constituţiei ar trebui să fie, probabil, reluată ca obiectiv, având în vedere că actualul Parlament a ratat această problemă, cu toate că după alegerile din 2012 a existat o majoritate foarte solidă care ar fi permis adoptarea unui proiect de revizuire a Constituţiei.
Tăriceanu reacționează dur: 'sfat' pentru CSM
Astăzi, iată că suntem confruntaţi cu un demers al societăţii civile foarte important. Este vorba de un demers al Coaliţiei pentru Familie care solicită modificarea prevederilor constituţionale în sensul clarificării sau precizării care este tipul de relaţie de familie, şi anume între bărbat şi femeie. ALDE a fost primul partid care a subscris acestui demers şi s-a angajat că îl va susţine. Ne-am propus mai mult decât atât ca, până în luna aprilie, să reuşim toate procedurile necesare pentru declanşarea referendumului de modificare a Constituţiei.
Aş vrea, însă, ca modificarea Constituţiei să abordeze cel puţin două alte subiecte foarte importante. În primul rând, limpezirea tipului de republică de stat în care ne găsim. Hibridul constituţional care a fost gândit în 1991 şi-a arătat de atunci limitele. Suprapunerea puterilor executive s-a dovedit că este malefică pentru funcţionarea instituţiilor statului. Aşadar, cred că aceasta ar trebui clarificată pentru a ne alinia la modelul european care este prezent în toate ţările democratice şi anume tipul de republică parlamentară în care suprapunerile pe care le-am văzut la noi, conflictele constituţionale care apar la noi nu există. Cred că trebuie să învăţăm din experienţa altora şi din propria experienţă.
George Soros, întâlnire la nivel înalt: Ce i se pregătește lui Donald Trump
Al doilea element la care doresc să mă refer este necesitatea reformei administrative, regionalizarea despre care s-a vorbit şi care cred că trebuie abordată cu foarte multă seriozitate din perspectiva necesităţii transformării regiunilor României în zone care să poată să progreseze mai rapid, care să se poată concura între ele în sensul bun al cuvântului, spre asigurarea bunăstării cetăţenilor. Proiectul de revizuire nu poate să fie unul, aş spune, limitat. Cred că trebuie, odată cu acest prilej, să privim foarte atent la mecanismele care asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. După derapajele care au avut loc în ultimii ani, cred că trebuie să tragem nişte concluzii şi Constituţia trebuie să rămână în final pavăza de apărare a cetăţenilor în faţa derapajelor statului”, a declarat Tăriceanu.
Întrebat dacă se gândește la modificarea atribuțiilor președintelui din Constituție, șeful Senatului a declarat:
„Sigur că da. Cred că, în momentul de faţă, în România preşedintele are o serie de atribuţii care se suprapun, din păcate, cu cele ale Guvernului. Această suprapunere este, din păcate, dăunătoare pentru funcţionarea statului şi noi suntem martorii unor conflicte instituţionale permanente de la adoptarea Constituţiei din 1991. Am spus, nu o dată: Constituţia României are sădiţi în ea germenii conflictului. Trebuie să eliminăm aceste conflicte şi trebuie să îi dăm posibilitatea preşedintelui, care este ales de cetăţeni, să asigure funcţiile necesare reprezentării statului la cel mai înalt nivel şi trebuie să-i asigurăm preşedintelui capacitatea de a deveni acel factor de coagulare a energiilor pozitive ale societăţii, în sprijinul proiectelor mari în care România trebuie să se angajeze”, a mai spus Tăriceanu.
Comentează