În politica externă a României ar trebui să primeze principiul suveranităţii naţionale, dar aceasta nu înseamnă un naţionalism de tip populist, a declarat marţi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române. Potrivit acestuia, puterea unei naţiuni, influenţa ei în relaţiile internaţionale nu se măsoară doar economic şi militar, nu reprezintă o chestiune care ţine exclusiv de strategie şi de geopolitică, ci, în opinia sa, o naţiune capabilă capătă greutate şi dacă are un proiect şi se conduce după principii - ceea ce a dovedit-o generaţia de români de acum un veac.
"Adoptat de generaţia noastră, proiectul suveranităţii statului - naţiune ar putea avea darul de a scoate din anonimat şi invizibilitate politica externă românească. Să nu ne facem iluzii - simpla condiţie de aliaţi loiali, disciplinaţi şi tăcuţi nu ne va aduce recunoaştere, ne oferă poate o securitate de care ţara noastră s-a bucurat de puţine ori în trecut, o securitate care, dacă luăm în calcul impredictibilitatea ce pare să definească acum procesul de luare a deciziilor de politică externă de către cei mai puternici dintre aliaţii noştri, nu este garantată pentru eternitate. Niciuna dintre 'zodiile' de securitate sub care a trăit teritoriul nostru naţional (...) nu a durat la nesfârşit, ceea ce înseamnă că puterea pe care ar trebui să o proiectăm în politica noastră externă, cum nu poate fi doar una a armelor şi fidelităţii faţă de alianţe şi parteneriate strategice, ar trebui să fie în egală măsură şi una a convingerilor, a proiectelor şi principiilor după care ne conducem viaţa noastră naţională. (...) În politica noastră externă ar trebui să primeze principiul suveranităţii naţionale, ceea ce nu înseamnă că suntem toţi chemaţi să devenim naţionalişti patrioţi în sens populist şi declamator. Naţiunea noastră este profund europeană şi, ca atare, eminamente civică. A sosit tipul să ne purtăm ca o naţiune de oameni liberi, de cetăţeni egali, legaţi unii de alţii, nu de mitologii şi de ideologii şi de credinţa comună în democraţia liberală, în constituţionalism, în reprezentare politică, în libera iniţiativă şi domnia legii", a subliniat preşedintele Senatului, conform Agerpres.
Potrivit lui Tăriceanu, crizele şi tensiunile diplomatice din acest moment au toate ca punct de plecare o desfăşurare militară de forţe fie reală, ca în Ucraina de Est, fie potenţială, ca în Asia de Nord-Est. "Protagonişti în relaţiile internaţionale par să fie statele ori entităţile nestatale de tipul ISIS care au atât resursele cât şi înclinaţia de a isca un conflict armat cu implicaţii globale. Când consecinţele conflictelor nu au capacitatea de a depăşi nivelul local sau regional (...), asemenea încleştări, oricât de virulente ar fi, nu sunt considerate suficient de importante pentru ordinea mondială. (...) În ultimul sfert de veac maceta a produs la scară globală mai multe victime decât armamentul strategic, ceea ce înseamnă că statele slabe, lipsite de putere, pot provoca dezastre umanitare mai mari decât au reuşit să producă după cel de-Al Doilea Război Mondial puterile nucleare. Această constatare ar trebui să ne facă să revizuim fie şi doar parţial perspectiva realistă pe care o avem asupra relaţiilor internaţionale şi mai ales asupra rolului pe care politica externă a României îl poate juca în lumea contemporană. Să recunoaştem - ţara noastră nu va fi niciodată în situaţia de a proiecta în politica internaţională o putere economică şi militară masivă. Ceea ce nu înseamnă că România trebuie să se resemneze cu o condiţie de actor secundar, al cărui profil internaţional să fie definit exclusiv de statutul de membru al UE şi al NATO. Pentru noi, ca români, Centenarul unităţii noastre ar putea fi nu numai un prilej de celebrare festivă, dar şi o sursă de inspiraţie pentru viitor, inclusiv în planul politicii externe", a spus liderul ALDE.
Tăriceanu a arătat că, dacă România îşi ia în serios propria sa istorie, ar putea deveni o forţă etică pe scena globală, o scenă dominată de zgomotul armelor, de Realpolitik, de indiferenţa faţă de dezastrele umanitare şi de suprimare a libertăţilor. El a dat asigurări că, în calitate de preşedinte al Senatului, nu va ezita să colaboreze strâns cu MAE în toate contextele diplomatice iniţiate şi pilotate de acesta, care vizează racordarea corespunzătoare a ţării noastre inclusiv prin valorificarea parteneriatelor bilaterale strategice la platformele de cooperare regională. "Este important ca România să continue să acorde importanţă formulelor de consultare şi cooperare trilaterală şi ca diplomaţia noastră să fie angajată activ în grupuri subregionale de state a căror participare şi poziţionare în politica externă este determinată de circumstanţe comune sau similare. (...) Securitatea nu este propriul său scop, este mijlocul prin care putem proteja suveranitatea naţiunii, soliditatea regimului democratic şi libertatea fiecăruia dintre noi", a menţionat preşedintele Senatului.
Comentează