DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Tăriceanu: REFERENDUMUL pentru definirea FAMILIEI în Constituție va avea loc în toamnă/ INTERVIU

tariceanu

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat azi că organizarea unui referendum privind iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei în sensul definirii familiei, aflată în dezbaterea Camerei Superioare a Parlamentului, ar putea avea loc cel mai probabil în toamna acestui an. Declarația a fost făcută în cadrul unui amplu interviu acordat agerpres.


În privinţa unei revizuiri ample a Constituţiei, Tăriceanu nu se declară "foarte optimist", arătând că este necesară susţinerea a două treimi dintre parlamentari pentru adoptarea unei noi legi fundamentale, liberalii putând bloca procesul. 

Preşedintele ALDE susţine că în coaliţie colaborarea "funcţionează foarte bine" şi nu exclude, la fel ca liderul PSD, Liviu Dragnea, intrarea UDMR la guvernare. 

Pe de altă parte, Călin Popescu-Tăriceanu spune că nu se teme de o posibilă acaparare a electoratului ALDE de către nou înfiinţata formaţiune politică a lui Daniel Constantin. El subliniază că ALDE este un partid liberal iar Pro România - de centru. 

Preşedintele Senatului vorbeşte şi despre iniţiativa legislativă depusă în Parlament pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, adăugând că prin amendamentele formulate la propriul său proiect de act normativ doreşte să confere Consiliului Superior al Magistraturii "relevanţa şi rolul necesar pentru asumarea unor decizii care să ducă la o independenţă crescută" a instituţiei. 

El vorbeşte şi despre necesitatea reconsiderării modului în care se acordă venitul minim garantat pentru că, pe o parte, există un deficit de forţă de muncă şi, pe de alta, un număr mare de asistaţi social.


AGERPRES: Cum caracterizaţi actuala legislatură, având în vedere că într-o lună se încheie prima sesiune a acesteia?

Călin Popescu-Tăriceanu: Ceea ce îmi doresc şi ceea ce urmăresc, şi nu de ieri - de astăzi, dar sigur cu precădere în această legislatură, este să reproiectăm în spaţiul public şi în ochii opiniei publice rolul Parlamentului, în arhitectura constituţională a României. 

Din păcate, în trecut, Parlamentul a jucat un rol aş spune, mai degrabă, secundar, ca sa nu mai vorbesc de rolul de ţinta preferată a atacurilor din partea multor actori politici, începând cu fostul preşedinte, cu diferiţi lideri, care cu multă neştiinţă şi inconştienţă - poate deliberată, aş spune - au încercat să submineze rolul şi importanţa Parlamentului într-o democraţie. Ceea ce îmi doresc este ca Parlamentul să fie perceput şi înţeles în adevărata lui valoare, şi anume, de singura instituţie democratică, reprezentativă pentru cetăţeni. Dacă stăm să analizăm, o să vedeţi că celelalte două puteri ale statului - mă refer la puterea executivă şi la cea judecătorească, nu sunt puteri alese. Sigur că Guvernul are o legitimitate incomparabil mai mare, aş spune, decât restul instituţiilor având în vedere că el este votat de Parlament, unde se regăsesc reprezentanţii aleşi ai cetăţenilor. Deci, arhitectura constituţională în orice ţara democratică are ca pilon central Parlamentul şi acesta este rolul pe care vreau sa îl redăm acestei instituţii şi prin modul în care ne raportăm la ea şi prin modul în care acţionează. E adevărat că Guvernul are delegare legislativă dar rolul Parlamentului de dezbatere publică pe proiectele cele mai importante care definesc viitorul României şi hotărăsc soarta cetăţenilor trebuie sa fie în Parlament. 

Mă bucură că în această sesiune, după cum aţi văzut, rolurile s-au inversat. Nu mai avem un Guvern care să abuzeze de ordonanţe de urgenţă, ci avem dezbateri pe legile cele mai importante în Parlament şi, chiar în aceste zile, avem exemplul cel mai elocvent - legea salarizării unitare care, după ce a fost în dezbatere în prima Camera sesizată la Senat, acum este în Camera Deputaţilor şi vedeţi că este, aş spune, principalul subiect de interes public, ceea ce pe mine mă bucură foarte mult pentru că numai în acest fel vom putea reda încrederea cetăţenilor până la urmă în instituţiile democratice.


AGERPRES: Dar colaborarea din coaliţie? Ce părere aveţi despre o posibilă remaniere?

Călin Popescu-Tăriceanu: Sunt două întrebări. Vă răspund cu două răspunsuri. Colaborarea în coaliţie, după cum vedeţi, funcţionează foarte bine atât la nivel politic, cât şi la parlamentar sau la nivelul Executivului, iar cu remanierea am să vă spun ceva - remanierea este o acţiune care se petrece în toate Guvernele din lume şi remanierea, la un moment dat, se decide de factorul politic, de prim-ministru în final. Şi la noi va fi la fel, nu e nicio diferenţa faţa de alte ţări, numai că în acest moment nu am ce să comentez despre acest subiect. 

AGERPRES: Aţi anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, că veţi discuta cu miniştrii ALDE şi veţi face o evaluare a activităţii acestora. Care este concluzia, există nemulţumiri de o parte sau de alta?


Călin Popescu-Tăriceanu: Nu trebuie să fie neapărat nemulţumiri când decidem să facem o evaluare. O evaluare este necesară pentru a cuantifica progresele, pentru a cuantifica realizările. Pot să vă spun că doi dintre colegii mei - ministrul Mediului, doamna Graţiela Gavrilescu, şi ministrul Energiei, domnul Toma Petcu -, ne-au şi adus două evaluări extrem de amănunţite, care analizează fiecare obligaţie ce le revine din programul de guvernare şi stadiul ei de îndeplinire. Avem obiective care au fost duse la îndeplinire, altele care sunt în curs de derulare, adică au început procedurile de avizare şi urmează să fie aprobate, fie la nivelul Guvernului, fie trimise la Parlament pentru dezbatere şi votare pentru că sunt iniţiative legislative, altele sunt pur şi simplu decizii care ţin de ministerele pe care le conduc. Deci, în acest fel, şi eu şi colegul meu, domnul preşedinte Dragnea, preşedintele PSD, putem să avem un tablou exact al modului în care coaliţia, pentru care noi suntem responsabili în faţa cetăţenilor, îşi duce la bună îndeplinire angajamentele. 

Chiar zilele trecute am primit şi din partea ministrului pentru relaţia cu Parlamentul, care este tot ministru ALDE, domnul Viorel Ilie, un tablou. E adevărat, mai degrabă aş spune cantitativ al stadiului în care Guvernul îşi duce la îndeplinire aceste obiective şi e normal. E un subiect cu care poate oamenii nu sunt obişnuiţi, dar programul guvernamental odată votat trebuie şi realizat. Şi aşa cum vă spuneam, noi, în calitate de lideri politici care am obţinut votul de încredere al cetăţenilor, avem prima responsabilitate, sigur, împreună cu Guvernul şi cu colegii noştri care sunt membri ai Cabinetului. Din acest punct de vedere, nu cred că trebuie să pară nimic anormal că facem aceste evaluări şi sigur că vom trage şi nişte concluzii. 

AGERPRES: Când să ne aşteptam la ele?

Călin Popescu-Tăriceanu: O să vă comunicăm. 

AGERPRES: Pe ce rezultate mizaţi la alegerile locale parţiale din 11 iunie?

Călin Popescu-Tăriceanu: Am să vă spun că alegerile parţiale nu au, dacă vreţi, virtutea unui adevărat test politic. De altfel, am şi hotărât împreună cu partenerii noştri politici de la PSD să lăsăm totala libertate organizaţiilor noastre să participe, fie pe liste comune, fie pe liste separate. Nu reprezintă, aş spune, o miză deosebită. Poate cu două - trei excepţii, unde avem candidaţi buni şi sper să obţinem victorii. 

AGERPRES: Unde?

Călin Popescu-Tăriceanu: De exemplu, în judeţul Bacău, la Moineşti. Avem un candidat foarte bun la Băicoi. Mă refer la localităţile mai mari pentru că sunt în total aproximativ 70 de localităţi unde vor fi organizate alegeri, dar mare parte sunt comune. Am menţionat două dintre ele, dar sigur asta nu înseamnă că nu dăm atenţia necesară. Este o confruntare, o competiţie în care interesul organizaţiilor noastre, şi nu numai ale noastre, toate partidele sunt interesate să scoată un scor cât mai bun. 

AGERPRES: Fostul vicepremier Daniel Constantin, fost copreşedinte ALDE, a anunţat înfiinţarea unei noi formaţiuni politice - Pro România, cu o doctrină de centru. Cum comentaţi şi ce şanse credeţi că va avea noul partid?

Călin Popescu-Tăriceanu: Am să vă spun ceva, nu mi se pare relevant şi de interes public major ca eu să fac un comentariu. Este iniţiativa domniei sale. Nu ştiu mai departe şi nici nu este obligaţia mea să îi urez succes. Să facă ce consideră. Am un singur mic semn de întrebare, nu am mai auzit până acum de ideologie de centru. Nu ştiu ce înseamnă. Curentele ideologice sunt liberale, socialiste, sunt social-democrate, sunt conservatoare, ştiu eu. Dar de centru nu am auzit. În fine, asta este o observaţie care nu cred că are nicio importanţă. Cei care îl vor judeca vor fi cetăţenii. 

AGERPRES: Ar putea acapara formaţiunea lui Daniel Constantin electoratul ALDE sau o parte a acestuia?

Călin Popescu-Tăriceanu: Nu văd cum. Noi, ALDE, suntem un partid de clară esenţă liberală, nu ne confundăm cu nimic. Suntem, din păcate pentru România şi din fericire pentru noi, singurul partid care facem o referire permanentă la necesitatea apărării drepturilor şi libertăţilor individuale. Suntem singurul partid care am luat atitudine clară şi lipsită de orice ambiguitate faţă de excesele care s-au petrecut în ultima perioada în justiţie, faţă de abuzurile cărora le-au căzut victime cetăţeni obişnuiţi, nu mă refer la oamenii politici. Suntem singurii care arătăm această îngrijorare faţă de ceea ce se conturează din ce în ce mai clar: existenţa în trecut şi nu ştim până în momentul de faţa a unui stat paralel, adică a unui sistem de funcţionare a unor instituţii din zona nedemocratică şi nelegitimă care luau decizii în locul instituţiilor democratice. Şi acesta este un lucru foarte grav, care pune în primejdie democraţia românească, iată, încă fragilă după căderea comunismului. Sunt valori cu care noi ne-am identificat şi vom continua să ne identificăm. 

Suntem singurul partid din zona de centru-dreapta care am militat consecvent şi am reuşit o politică fiscală din ce în ce mai suplă - anularea celor 102 taxe şi impozite, reducerea contribuţiilor sociale, o politică îndreptată către creştere economică şi creare de locuri de muncă şi rezultatele se văd. Creşterile importante de salarii care au avut loc, numărul important de locuri de muncă create de la începutul anului, sunt elemente de, aş spune, agendă politică liberală cu care eu mă mândresc, împreună cu colegii mei, că am putut să le promovăm. 

AGERPRES: În ultima perioadă au avut loc mai multe anunţuri privind demisii din ALDE, inclusiv organizaţii locale şi-au anunţat plecarea din partid. Se destabilizează ALDE?

Călin Popescu-Tăriceanu: Nu, astea sunt anunţurile date de cei care vor să facă dezinformare. În fond, sigur că sunt o serie de oameni, dar subliniez - extrem de puţini, adică cei mai puturoşi, cei mai inactivi, care cred că îşi pot găsi fericirea în altă parte. Le urăm drum bun tuturor. Şi ca să vă fac să înţelegeţi mai bine, săptămâna trecută a avut loc Conferinţa Naţională a Tineretului ALDE. Am fost surprinşi. Noi am mizat pe o participare de aproximativ 400 de colegi mai tineri, dar au fost peste 600 de participanţi, ceea ce reflectă forţa organizaţiilor noastre. Şi aş mai spune încă ceva - într-un partid există întotdeauna necesitatea unei coerenţe la nivelul gândirii şi principiilor pe care le susţinem şi le promovăm. E foarte bine că cei care au o agendă, în principal bazată pe oportunismul politic, pe căutarea de funcţii şi pe dorinţa de a se realiza nu profesional, ci prin politică, să îşi vadă de drumul lor. Cei care vor să facă politică adevărată trebuie să aibă un crez altruist, convingerea propriilor idei şi a necesităţii de a lucra în beneficiul societăţii şi al ţării. Aşa încât, mă bucur că într-un fel această decizie pe care ALDE a luat-o de a se curăţa de zgură funcţionează exact aşa cum ne-am gândit spre binele nostru şi spre necesitatea consolidării şi afirmării mai puternice a mesajului nostru liberal. 

AGERPRES: Daniel Constantin v-a acuzat că transformaţi ALDE în PFA. Cum răspundeţi acuzaţiilor? Ar putea avea loc o împăcare cu Daniel Constantin? Credeţi că în viitor aţi putea colabora cu noua sa formaţiune politică?

Călin Popescu-Tăriceanu: În general când fac interviuri, şi nu v-o spun cu nici cea mai mică maliţiozitate, îmi imaginez că subiectele de interes sunt cele de interes general, care fac parte din agenda publică şi agenda cetăţeanului. Aceste subiecte sunt de interes minor şi pentru cetăţeni şi pentru mine şi îmi permit să nu vă dau niciun răspuns, pentru că ar reprezenta numai o pierdere de vreme şi pentru mine şi pentru cetăţeni să stea să asculte aceste lucruri. 

AGERPRES: V-aţi gândit să candidaţi la prezidenţialele din 2019? Cu ce sprijin?

Călin Popescu-Tăriceanu: Am să vă spun ceva, în momentul în care am început să fac politică, în ultimele zile ale anului 1989, şi după aceea, când Partidul Naţional Liberal mi-a dat posibilitatea să activez şi să mă afirm, niciodată, dar niciodată, nu am făcut politică cu gândul la obţinerea unei anumite funcţii. Nu am visat niciodată că voi ajunge preşedintele PNL, nu am visat niciodată că voi ajunge prim-ministru al României, nu am visat, mai târziu, că voi ajunge preşedintele Senatului. Am o agendă politică care este cu mult mai importantă şi care este îndreptată către susţinerea valorilor fundamentale ale democraţiei liberale. 

Am preocupări legislative, am lucruri mult mai importante de făcut în acest moment, vreau să consolidăm ALDE, care este un partid tânăr, care a trecut anul trecut prin două examene electorale importante la care a reuşit bine la ambele, şi alegerile locale şi alegerile parlamentare. Gândiţi-vă, înaintea alegerilor parlamentare cât de puţini ne creditau cu posibilitatea accederii în Parlament. Preocuparea mea este să consolidez prezenţa liberală a ALDE, să arătăm cetăţenilor că ne preocupă soarta lor. De aceea, am să vă vorbesc de două iniţiative legislative pe care de curând le-am anunţat. 

Este, în primul rând, vorba despre crearea Autorităţii Naţionale Independente pentru realizarea interceptărilor telefonice, având în vedere că România deţine în ultima vreme, după cum ştiţi, un record nedorit, peste 300.000 de interceptări telefonice. Cred că depăşim numărul de interceptări telefonice din ansamblul ţărilor democratice, din Europa, Statele Unite, America de Nord. La noi, este un fenomen care nu face decât să mă ducă cu gândul la practicile securiste şi comuniste din anii '50 şi '60. Lucrurilor acestora trebuie să le punem capăt. Pe de o parte, mulţi se întreabă cum a fost posibil acest lucru şi aici nu vorbesc de rolul serviciilor secrete care, evident, a fost clar definit după decizia Curţii Constituţionale din iulie 2016, care statuează clar că aceste lucruri nu pot fi făcute de serviciile de informaţii. Problema este alta, numărul mare de solicitări făcute de procurori, care înseamnă că au o viziune deformată asupra societăţii. Şi al doilea lucru foarte grav - judecătorii care au acceptat şi au acordat pe bandă rulantă aprobările pentru interceptări. Deci, noi suntem într-o situaţie de anormalitate evidentă. Trebuie să ne punem întrebări, trebuie să discutăm cu cei care lucrează în domeniul justiţiei pentru a vedea ce se întâmplă. Pentru că eu nu cred că România este, până la urmă, o naţiune de hoţi şi de oameni care sunt toţi vinovaţi de ceva. Nu cred că celebra judecată a lui Stalin se poate aplica în România de astăzi. Stalin spunea aşa: 'nu există oameni nevinovaţi, există numai persoane de care nu ne-am ocupat îndeajuns'. Aşa s-a ajuns la teroarea stalinistă din anii '30 şi '40. Eu cred că trăim într-o altă lume. Până la urmă, constat că în România, însă, aceste metehne comuniste se perpetuează în ziua de astăzi şi eu nu mi-am imaginat, după 27 de ani de la căderea comunismului, să revenim la o atmosferă specifică perioadei anterioare. Vreau să creăm această autoritate independentă, care va fi pusă, în primul rând, să realizeze aceste interceptări strict în respectul legii şi al drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, dreptul la viaţă privată, în respectul Constituţiei, o autoritate independentă care să nu poată să fie influenţată de factori externi şi care va fi pusă sub autoritatea Parlamentului. Acesta este un prim proiect important. 

Al doilea proiect este cel pe care, de asemenea, l-am anunţat în public - legea lobby-ului. Dar nu sunt singurele. Legea lobby-ului sigur că trebuie să reglementeze relaţiile între administraţie, fie că vorbim de administraţia centrală sau locală şi restul, cetăţeni, organizaţii neguvernamentale, societate civilă şi aşa mai departe, pentru a nu ne mai trezi toată ziua cu acuzaţii de trafic de influenţă, de conflicte de interese şi aşa mai departe. Există şi alte preocupări pe care le am, şi anume proiectul de lege care vizează modificarea modului de alegere şi de numire a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a membrilor Înaltei Curţi, a procurorului general, a procurorului şef DIICOT, a procurorului şef DNA. Obiectivul principal este acela de a scoate aceste numiri de sub influenţa factorului politic, dacă dorim să vorbim de o justiţie cu adevărat independentă. V-am dat câteva exemple care cred că sunt elocvente pentru preocupările mele şi ale colegilor mei din ALDE. 

AGERPRES: Aţi depus amendamente, recent, la propria dumneavoastră iniţiativă. Ce vizează aceste amendamente? 

Călin Popescu-Tăriceanu: Aceste amendamente sunt, dacă vreţi, după o consultare pe care am făcut-o cu specialiştii din domeniu şi care, practic, încearcă să evite orice posibilă coliziune cu prevederile constituţionale. Şi aici vreau să fiu foarte clar: dacă vrem să avem o justiţie independentă, atunci nu putem să punem factorul politic să facă numirile, cum este cazul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este numit de preşedinte. Am creat o instituţie, şi anume Consiliul Superior al Magistraturii, care are rolul de garant al independenţei justiţiei şi trebuie să-i dăm acestuia relevanţa necesară şi rolul necesar pentru asumarea unor decizii care să ducă la o independenţă crescută. Şi în acest sens sunt amendamentele pe care le-am prezentat. 

AGERPRES: Daniel Constantin susţinea că aţi fi dispus să sacrificaţi ALDE pentru obiectivul de a candida la viitoarele alegeri prezidenţiale.

Călin Popescu-Tăriceanu: Nu am să vă răspund la nicio întrebare de acest gen din partea acestui domn, că nu vreau să cobor discuţia la un nivel atât de jos. 

AGERPRES: Care mai sunt relaţiile dumneavoastră cu Liviu Dragnea? Liderul PSD a fost prezent la congresul UDMR, dar nu şi la cel al ALDE.

Călin Popescu-Tăriceanu: Să ştiţi că avem fiecare o agendă, pe care cu greu o gestionăm. Cred că aceste gesturi nu au decât un caracter pur formal. Avem o relaţie foarte bună, nu bună, ne consultăm permanent, iniţiativele politice importante sunt susţinute atât de domnul Dragnea, cât şi de mine. După cum vedeţi, majoritatea funcţionează bine în Parlament, aşa încât, dacă stăm să ne uităm după două site-uri care fac speculaţii, atunci sigur că ne pierdem vremea. Uitaţi-vă la lucrurile importante şi să încercăm să vedem din acest tablou, care nu întotdeauna este simplu, lucrurile care sunt importante, care au relevanţă şi importanţă şi pentru noi, ca coaliţie, dar şi pentru cetăţeni şi unde vedeţi că suntem întotdeauna pe aceeaşi lungime de undă. Nu am văzut să existe în spaţiul public elemente care să poată să ducă la o altă concluzie. 

Şi sigur că mă bucură că încrederea între parteneri... Spun un lucru care poate e mai puţin cunoscut, în zona politică este cunoscut, nu e întotdeauna înţeles, dar pentru cei care ne privesc, încrederea între partenerii politici este esenţială pentru buna funcţionare a unei alianţe politice sau a unei coaliţii. Şi acest lucru este elementul care ne dă, dacă vreţi, aplombul necesar să continuăm cu ceea ce avem în programul de guvernare de realizat pe mai departe, obiective ambiţioase. Vrem, împreună, să facem din România o altă ţară, nu codaşa Europei. Vreau să păstrăm ambiţia înaintaşilor noştri, care şi-au dorit şi au reuşit să construiască o Românie demnă, o Românie puternică. Mă refer la ceea ce s-a întâmplat înainte de al Doilea Război Mondial şi vreau să redăm României această demnitate, să părăsim un dezonorant loc 27 în ceea ce priveşte nivelul de trai al românilor, să le asigurăm condiţii în aşa fel încât să poată să se simtă împliniţi în propria ţară şi să nu trebuiască să plece pe alte meleaguri. Avem această ambiţie şi colegul meu, domnul Dragnea, şi eu. Şi toate energiile noastre sunt canalizate în această direcţie, iar programul de guvernare sunt convins că ne va permite nu să redăm speranţa românilor, ci să le redăm, până la urmă, ceea ce îşi doresc, posibilitatea unui trai mai bun, mai îndestulat şi bucuria de a trăi în propria ţară. 

AGERPRES: Liviu Dragnea afirma, la congresul UDMR, că nu exclude intrarea la guvernare a formaţiunii maghiarilor. Aţi discutat cu preşedintele PSD despre această posibilitate?

Călin Popescu-Tăriceanu: Sigur, şi vreau să vă spun acelaşi lucru, nici eu nu o exclud. 

AGERPRES: Condiţionaţi sprijinul politic acordat ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de desecretizarea arhivei SIPA? Consideraţi că publicarea listei cu vizitatori poate constitui un prim pas în desecretizare?

Călin Popescu-Tăriceanu: Nu condiţionez nimic, pentru că nu e firesc să condiţionăm vreunui ministru acţiunile. Domnul Tudorel Toader este un jurist de mare valoare, cu o experienţă remarcabilă, a fost ani de zile judecător la Curtea Constituţională, cunoaşte foarte bine problemele din justiţie şi s-a consultat şi se va consulta cu noi în continuare cu privire la modul în care trebuie tratată această problemă a arhivei SIPA, care reprezintă, după părerea mea, o pată ruşinoasă pe obrazul justiţiei, dar nu numai. Este o pată ruşinoasă pe obrazul societăţii româneşti, pentru că se dovedeşte, şi o spun a doua oară în acest interviu, că practicile de tip securist şi comunist sunt încă prezente în mentalitatea multora din cei care au avut poziţii de conducere în România. Şi aici mă refer, evident, la doamna ministru Macovei, la o serie de alţi consilieri pe care i-a avut. Ceea ce mi se pare şi mai grav, la unii din consilierii dânsei, care nu ştim ce funcţie îndeplinesc, oficiali sunt ziarişti, probabil neoficial sunt angajaţi şi colaboratori pe cine ştie unde, răspund (...) întotdeauna prezent la raportul companiei de unde primesc ordine şi lucrul acest sigur că, bănuiesc că şi pe dumneavoastră, şi pe mine şi pe mulţi români îi preocupă. Trebuie să găsim o soluţie care să ne permită să închidem această pagină ruşinoasă din istoria noastră. 

AGERPRES: Printre obiectivele programului economic al ALDE se află eliminarea venitului minim garantat. Aţi analizat în coaliţie această temă. Cum vede ALDE legea salarizării şi protestele de stradă?

Călin Popescu-Tăriceanu: România a fost privită multă vreme, şi din păcate încă este privită şi astăzi, prin prisma avantajelor competitive comparativ cu alte ţări. Şi principalul avantaj, în loc să fie calitatea forţei de muncă, pregătirea forţei de muncă, a fost privită mai ales prin costul scăzut al forţei de muncă. Cu alte cuvinte, posibilitatea de a face afaceri în România plătind puţin angajaţii. 

Ne-am propus un lucru, şi PSD-ul, şi Liviu Dragnea şi eu, să ieşim din această situaţie, să dăm românilor demnitatea, şi demnitatea nu poţi să o redai numai prin vorbe, ci şi prin statutul pe care îl au. Ca atare, am luat câteva decizii esenţiale privitoare la majorarea salariului minim. Salariul minim a ajuns la un nivel pe care, probabil, acum un an puţini credeau că va fi realizat. Acest lucru a întins scala salariilor în sus pentru foarte multe categorii sociale. Am majorat salariile, după cum ştiţi, în educaţie, am majorat salariile în sănătate cu procente importante şi vom continua să facem acest lucru. Dar în acelaşi timp, în sistemul de salarizare bugetar sunt acumulate de o lungă perioadă de vreme o serie de disfuncţionalităţi, anomalii, în sensul că angajaţii de pe trepte inferioare ierarhice câştigă mai mult decât cei care deţin principala responsabilitate. Şi ca să fiu foarte concret, o să vă spun că sunt ministere în care consilierii sau directorii câştigă mai mult decât un ministru, care are principala responsabilitate. Într-o municipalitate sau într-o primărie, funcţionarii câştigă mai mult decât primarul şi aşa mai departe. Şi nu numai, sunt şi alte anomalii între diferitele ministere, deci instituţii din administraţie, există diferenţe care nu sunt justificabile şi justificate. Prin urmare, trebuie să punem aceste lucruri într-o ordine firească, pentru că sistemul public, ca şi celelalte sisteme de salarizare, au o alcătuire piramidală. Acesta este lucrul pe care îl urmărim. 

Dar în acelaşi timp, îmi dau seama că nicio lege, nicăieri în lume, nu poate să-i satisfacă pe toţi. Vor exista, probabil, anumite categorii care consideră că, din punct de vedere al importanţei sociale, munca lor este insuficient apreciată. Dar, sigur, până la urmă, acest lucru rămâne să-l decidem la nivelul factorului politic. Eu cred că, pe ansamblu, legea salarizării unitare a bugetarilor este una foarte bună, pe ansamblu. Sigur, spuneam, vor putea să rămână unii poate nemulţumiţi, alţii care au avut salarii care au crescut în mod nejustificat să-şi vadă aceste câştiguri uşor amputate, dar, în schimb, ceea ce urmărim este să ridicăm clasa de mijloc din România şi să-i ajutăm pe cei care au salarii foarte scăzute, pentru că o ţară europeană nu poate să fie caracterizată prin discrepanţe între salariile foarte mari şi salariile foarte mici. După cum ştiţi, orice ţară din Uniunea Europeană, chiar la nivelul salariilor mici poate să asigure o calitate a vieţii cât de cât satisfăcătoare. Este ceea ce încercăm şi noi să facem prin această lege şi am convingerea că vom reuşi. 

AGERPRES: Revin. Aţi analizat în Coaliţie această temă a venitului minim garantat?

Călin Popescu-Tăriceanu: Această temă a venitului minim garantat a fost abordată şi de actualul ministru al Muncii şi am abordat-o şi eu şi cred că este necesară reconsiderarea modului în care se acordă venitul minim garantat în condiţiile în care avem un număr mare de beneficiari şi, pe de altă parte, o cerere extrem de mare şi un deficit extrem de mare de forţă de muncă. Deci, ne plângem, pe de o parte, că nu avem forţă de muncă suficientă şi sunt foarte multe zone şi din sectorul public şi mai ales din sectorul privat care reclamă acest lucru şi, pe de altă parte, un număr mare de asistaţi social cu venitul minim garantat. Nu e vorba de ceilalţi, care beneficiază, de ajutoare pentru că sunt inapţi pentru a munci. Deci, eu cred că trebuie această legislaţie revizuită pentru ca să corectăm o situaţie în principal nedorită. Şi vreau să vă mai explic ceva. Eu cred că pentru fiecare cetăţean, când vorbim de demnitatea fiecăruia, normal este să aibă posibilitatea câştigului propriu prin munca proprie, care să fie remunerată corect şi să nu stea în postura deloc onorantă de a ţine mâna întinsă să-l ajute statul. Aşa încât, această propunere va rămâne să o discutăm şi, până la urmă, sigur, să găsim o soluţie care să fie în acord şi cu cerinţa economică şi cu situaţia socială. 

AGERPRES: Aţi afirmat că proiectele Guvernului ar trebui asumate de Executiv. Aţi discutat cu Liviu Dragnea sau cu Sorin Grindeanu despre acest aspect?

Călin Popescu-Tăriceanu: În mod normal, prin delegarea legislativă, Guvernul este cel care întotdeauna are iniţiativa promovării proiectelor legislative în Parlament. Parlamentul are loc de dezbatere şi de decizie finală, de aprobare. În acest sens, aşteptăm ca Guvernul să se alinieze şi s-a aliniat până acum. Nu am a mă plânge în mod special de acţiunea guvernamentală, dar, ca lucrurile să fie foarte clare, acesta este traseul firesc şi nu ceea ce s-a întâmplat în trecut şi, am mai spus mai devreme, practica nesfârşitelor ordonanţe de urgenţă care pune practic şi Parlamentul în faţa unei situaţii de fapt împlinit. 

AGERPRES: Revizuirea generală a Constituţiei este un deziderat realizabil în actuala legislatură? Ce consideraţi că trebuie modificat? Mai e de actualitate organizarea unui referendum pe tema definirii familiei prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie?

Călin Popescu-Tăriceanu: Tema revizuirii Constituţiei nu este una nouă. Ştiţi bine că este foarte veche. Constatăm şi în momentul de faţă viciile, dacă vreţi, actualei Constituţii, pe care în principal eu le consider legate de suprapunerea atribuţiilor şi prerogativelor executive între Guvern şi preşedinte. Ei bine, e necesară o modificare a Constituţiei, dar sigur că pragul de două treimi pentru modificarea Constituţiei în Parlament nu poate să fie atins oricum şi eu m-aş bucura să existe un anumit consens la nivel partidelor politice. Avem o problemă însă aici, pentru că PNL este un partid care în lipsa unei ideologii şi a unui program politic are o singură funcţiune şi anume aceea de ajutor al preşedintelui şi atunci, în momentul în care discutăm posibil despre anumite prerogative prezidenţiale care nu îşi au locul în momentul de faţă în acea instituţie, ne aşteptăm la un blocaj din partea PNL şi acest lucru nu este de ieri de astăzi. A funcţionat şi în 2012 şi în 2013, aceeaşi atitudine când a fost vorba despre discutarea revizuirii Constituţiei. Nu aş putea spune că sunt foarte optimist cu privire la posibilitatea revizuirii Constituţiei, cu toate că nu mi se pare mai puţin necesară revizuirea ei. 

AGERPRES: Şi despre definirea familiei ...

Călin Popescu-Tăriceanu: Despre modificarea constituţională în ceea ce priveşte referirea la alcătuirea familiei, suntem în faţa unei situaţii inedite. O acţiune de strângere a unui număr impresionant de semnături, care relevă o anumită atitudine şi o anumită tendinţă în societate. Este societatea românească astăzi mai dispusă să revină la modelele tradiţionale de funcţionare a ei? Se pare că există un sprijin consistent în acest sens şi noi ca oameni politici nu putem totuşi să neglijăm acest lucru. În paralel cu ceea ce înseamnă nevoia asigurării libertăţii fiecărui individ de a-şi alege modul în care îşi construieşte viaţa şi drumul în viaţă. Deci, pentru mine ca liberal, vreau să mă înţelegeţi că, fără să pot să desconsider opinia unui număr important al cetăţenilor noştri, am în vedere şi această necesitate de a acorda libertate fiecăruia de a-şi alege calea în viaţă, dar, în acelaşi timp, este şi o obligaţie politică, şi una legală, şi constituţională de a consulta cetăţenii şi, în urma consultării prin referendum, să ştim exact ce avem de făcut. Acesta va fi, dacă vreţi, parcursul pe care îl vom urmări şi este cel mai probabil ca în toamna acestui an să fie întrunite condiţiile necesare din punct de vedere legal pentru organizarea referendumului. 

AGERPRES: Aţi participat la recepţia oferită de preşedintele Klaus Iohannis în onoarea preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. Care mai este relaţia cu şeful statului?

Călin Popescu-Tăriceanu: Dar de ce mă întrebaţi care mai e relaţia? Fiecare avem responsabilităţile proprii şi nu ştiu dacă trebuie tot timpul să dau răspuns la această întrebare. Preşedintele României are propriile prerogative constituţionale, eu le am pe ale mele, în calitate de parlamentar. Fiecare ne urmăm agenda instituţiei şi, sigur că, ori de câte ori este nevoie, putem să avem contacte oficiale, utilizând canalele de comunicare oficiale. Mi se pare că este o întrebare care revine permanent şi care mie mi se pare nefirească, absolut nefirească. Nu suntem prieteni, nu ne petrecem activităţile împreună, dar acest lucru nu înseamnă că nu ne respectăm fiecare obligaţiile care ne revin. De aceea, revenirea la aceste întrebări mi se pare că nu face decât să ne consume timpul şi să dea eventual naştere la speculaţii care sunt nenecesare, ca să nu le consider chiar inutile. 

AGERPRES: Ce aşteptări aveţi de la Comisia de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009?

Călin Popescu-Tăriceanu: Am un interes cu totul şi cu totul aparte, în primul rând, ca această comisie de anchetă să arate că funcţionează şi să afirme, încă o dată, pentru că discutam de rolul Parlamentului la început, să arătăm rolul Parlamentului de control a activităţilor Executivului şi de evaluare a derapajelor legale şi constituţionale, pentru că noi avem obligaţia să elaborăm legislaţia în aşa fel încât să consolidăm statul de drept. Ei bine, dincolo de posibila fraudare a alegerilor din 2009, ceea ce se constată din ce în ce mai mult şi informaţiile care ies la lumină ne duc pe o direcţie care este foarte îngrijorătoare şi anume că în România instituţiile de forţă ale statului au constituit un fel de stat paralel, adică un sistem de luare a deciziilor, fără ca ele să aibă legitimitatea necesară să o facă. Şi cred că, dincolo de anchetarea modului în care s-au desfăşurat alegerile din anul 2009, despre care aveam de la acea dată informaţii că au fost distorsionate şi posibil chiar fraudate, mă aştept ca actuala comisie de anchetă să afirme rolul Parlamentului în aceste chestiuni esenţiale care ţin de respectarea principiilor de democraţie, de respectarea opţiunilor cetăţenilor şi posibile încălcări ale regulilor care alcătuiesc până la urmă funcţionarea statului de drept în România. Deci, aş vrea foarte mult ca comisia să înceapă să pună reflectoarele pe ceea ce noi numim, astăzi din ce în ce mai mult, statul paralel.

 

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.