Cu datorii record, monede în depreciere, inflaţie accelerată şi costuri de finanţare în creştere, economiile emergente gustă partea amară a revenirii globale din pandemie.
Citește și: Nicușor Dan NU alocă bani pentru Catedrala Mântuirii Neamului: Nu avem în buget
Băncile centrale sunt forţate să intervină, iar câteva sunt aşteptate să înceapă să majoreze dobânzile de politică monetară, ceea ce ar pune astfel capăt unei lungi perioade de dobânzi mici. În Europa de Est, doar banca centrală a Cehiei a inclus clar printre posibilităţile de acţiune majorarea dobânzilor, scrie ZF, informează Mediafax.
Adam Glapinski, preşedintele Băncii Naţionale a Poloniei, a exclus la începutul lunii posibilitatea ca instituţia sa să majoreze dobânzile anul acesta sau în 2022, scrie The First News. „Încă nu am intrat pe drumul creşterii rapide“, a explicat el. „Când ne vom îndrepta spre o creştere robustă, rapidă şi stabilă, ne vom mai gândi.“ Până atunci, nu sunt exluse noi reduceri de dobânzi, în funcţie de cum evoluează pandemia. În prezent, dobânda de referinţă pentru politica monetară este de 0,1%, cel mai scăzut nivel din istorie. Indicatorul este la acest nivel de zece luni. Cea mai mare economie est-europeană a văzut preţurile sărind în sus cu 1,2% în ianuarie, faţă de decembrie, cel mai mare salt din ultimul deceniu, ceea ce reflectă creşteri de taxe şi preţuri reglementate. În termeni anualizaţi, inflaţia a fost de 2,7%. În decembrie, banca centrală a intervenit pentru slăbirea zlotului, măsură despre care instituţia a spus că ar putea fi repetată „pentru întărirea impactului politicii de relaxare monetară“ asupra economiei. Spre deosebire de criza financiară anterioară, în cea curentă băncile centrale est-europene au angajat în lupta cu recesiunea programe de achiziţii de active după modelul colegelor mai puternice din Occident. Glapinski a asigurat că instituţia sa va continua achiziţiile de active. „Vom continua să cumpărăm atât timp cât va fi necesar, poate la infinit.“ Economia poloneză este însă una aparte în regiune. Recesiunea produsă de actuala criză a fost uşoară, iar exporturile îi sunt puternice. De asemenea, şi piaţa muncii s-a dovedit extrem de flexibilă, şi în criză şi în perioada de boom, mulţumită forţei de muncă importate din Ucraina.
În Ungaria, situaţia este alta. Inflaţia a accelerat în februarie, iar analiştii se aşteaptă la o perioadă de câteva luni de volatilitate care va testa imaginaţia şi arsenalul băncii centrale. Creşterea preţurilor de consum a accelerat la peste 3% în ritm anualizat, de la 2,7% în ianuarie. Cum aşteptările privind întărirea inflaţiei au împins forintul aproape de un minim record faţă de euro, investitorii încearcă să-şi dea seama dacă banca centrală va răspunde cu o creştere a dobânzii pentru depozitele de o săptămână în următoarele trei luni, scrie Bloomberg. În urmă cu o săptămână, banca naţională maghiară şi-a ajustat programul de quantitative-easing renunţând la o limită privind cantitatea de obligaţiuni cu scadenţă mare pe care o poate achiziţiona. Rezultatul a fost cel dorit, scăderea yieldurilor obligaţiunilor pe zece ani, adică reducerea costurilor de finanţare. Economia maghiară este predispusă la deprecierea accelerată a forintului.
În ceea ce priveşte Cehia, tendinţa monedei, coroana, este de apreciere. În februarie, Vojtech Benda, unul din membrii consiliului de guvernatori al băncii centrale, a explicat că dobânzile vor creşte, probabil, dacă proiecţiile instituţiei se adeveresc, adică dacă economia intră într-o fază de revenire graduală şi sustenabilă. Perioada de lockdown mai lungă decât s-a anticipat, a spus Benda, ar putea reduce nevoia de majorări de dobândă. Coroana, care în februarie era mai puternică decât prognozele băncii centrale, a înăsprit condiţiile monetare în economia orientată spre exporturi, dar acest lucru nu înseamnă că instituţia va sta cu mâinile în sân, a mai spus bancherul.
Ulterior, Marek Mora, viceguvernator, a vehiculat ideea unei majorări de dobândă în iunie, arată Reuters. Când el a spus acest lucru, coroana era una dintre monedele cu cea mai rapidă apreciere din lume.
În alte economii emergente devastate de Covid-19, situaţia este mai clară. După o perioadă fără precedent de reduceri ale ratelor de dobândă pentru susţinere economică, Brazilia este aşteptată să crească ratele în această săptăm‚nă şi Nigeria şi Africa de Sud ar putea urma în cur‚nd, potrivit Bloomberg Economics. Rusia a încetat deja să relaxeze politica mai devreme dec‚t se aştepta, iar Indonezia ar putea face acelaşi lucru.
În spatele schimbării: încredere reînnoită în perspectivele economiei mondiale pe fondul unui stimul mai mare în SUA. Acest lucru determină accelerarea inflaţiei preţurilor la mărfuri şi creşterea randamentelor obligaţiunilor, în timp ce apasă pe monedele naţiunilor în curs de dezvoltare în condiţiile în care investiţiile sunt redirecţionate în altă parte.