Premium
Secătuite de asalturile DNA, constrânse de noua lege de finanțare a campaniilor, partidele au început să dea iama ca ulii în poiețile televiziunilor de știri. Unde să găsești persoane cu notorietate ca să tragă lista decât pe sticlă? Mai ales că nu mai ai bani să promovezi prospături.
Televiziunile de „breaking news”, la rândul lor, trec printr-o perioada tot mai grea și asta pentru că banii la sacoșă s-au cam terminat (tot din cauza procurorilor) și se gândesc cum să-și exporte vedetele în formațiunile politice, ca să scape de povara salariilor mari.
Poate că alegerea partidelor nu e atât de rea. Jurnaliștii curtați sunt oameni care au organizat sau au participat la multe dezbateri pe teme importante, de-a lungul anilor. Simplul fapt că au dat din gură într-un studio i-a școlit în materie de instituții și politică, ceea ce nu e puțin lucru, având în vedere că marea masă a celor trimiși în Parlament sunt paraleli cu asemenea competențe.
Pentru presă, în general, opțiunile unor numiți jurnaliști de a se înscrie în politică nu e de natură să aducă mai multă credibilitate, dimpotrivă.
Sentimentul cititorilor, ascultătorilor și telespectatorilor va fi, de acum înainte, că toți „arătoșii” ăștia care apar la televizor și se bat pentru drepturile cetățeanului nu fac decât să se lupte pentru un viitor loc alături de cei pe care îi înjură.
A fost Laura Chiriac, acum sunt Denise Rifai și Alex Căutiș. Sigur, cazurile lor individuale sunt foarte diferite. Laura Chiriac a eșuat timpuriu în politică. S-a lovit repede de misoginism, ipocrizie, trădare. Nesusținută de propriul partid pentru candidatura la Sectorul 1, ei i s-a refuzat până și locul de consilier local.
Rifai a făcut spectacol în campania de la locale, umilind candidații în studio, dar o să-i vină și ei rândul la întrebări ridicole la care nu va putea răspunde și atunci vine rândul altora să râdă de ea.
Cazul lui Căutiș este, însă, cel mai interesant. Intențiile lui de a intra în partidul pe care l-a beștelit de câte ori a avut ocazia puteau fi intuite de la locale. Atunci, Căutiș și-a făcut un stindard din terfelirea primarului liberal al Mangaliei și mulți nu înțelegeau ce-l mână în luptă. Azi e tot mai clar că jurnalistul (?) își asigura un loc călduț la parlamentare la partidul pe seama căruia și-a făcut cariera, înjurându-l vârtos.
Prin acest melanj dubios între jurnalism și politică partizană, media nu fac decât să o ia și ele pe urmele curbei credibilității clasei politice.
