Tensiunea escaladează în Caucaz. Cel mai influent arhiepiscop armean renunță la hainele preoțești și intră în politică

Autor: Alexandra Cruceru, Redactor

Publicat: 28-05-2024

Actualizat: 28-05-2024

Article thumbnail

Sursă foto: armenpress.am

Arhiepiscopul Bagrat Galstanian, liderul protestatarilor din Armenia, a renunţat luni la funcţia de cleric pentru a putea încerca să o obţină pe cea de prim-ministru, în locul lui Nikol Paşinian, transmite AFP, informează Agerpres.

Galstanian (foto), în vârstă de 53 de ani, reuşeşte să adune mii de manifestanţi la Erevan de la sfârşitul lui aprilie, când guvernul condus de Paşinian a decis să retrocedeze Azerbaidjanului patru sate din regiunea de frontieră, ocupate de Armenia în deceniul 1990.

Proteste de stradă

Vineri, autorităţile armene au anunţat un acord definitiv menit să pună capăt tensiunilor cu azerii, iar demonstranţii conduşi de ierarhul ortodox au început să ceară şi mai vehement demisia premierului sau votarea unei moţiuni de cenzură împotriva acestuia. Duminică şi luni, forţele de ordine au reţinut sute de manifestanţi, inclusiv pentru încercarea de a bloca artere din capitală.

Conform legii armene, Galstanian nu poate să candideze la funcţia de prim-ministru din cauză că are şi cetăţenie canadiană. Procedura de renunţare la aceasta ar putea fi de durată, menţionează AFP.

Luni, Biserica Apostolică Armeană a anunţat că l-a suspendat pe arhiepiscop din "serviciul clerical şi administrativ", la cererea acestuia. El slujea în provincia Tavuş, unde se află satele retrocedate Azerbaidjanului.

De ce e important?

Acestea au importanţă strategică pentru Armenia, deoarece controlează o rută vitală către Georgia. Localnicii din împrejurimi susţin că sunt acum izolaţi de restul ţării.

Paşinian, fost jurnalist ajuns la putere în 2018, în urma unor manifestaţii paşnice, susţine că decizia sa garantează pacea cu Azerbaidjanul.

Armenia şi Azerbaidjanul, foste republici sovietice, s-au confruntat în mai multe războaie începând din anii 1990, după destrămarea URSS. În primul conflict, soldat cu peste 30.000 de morţi, au ieşit învingători armenii.

Unul din motivele disputelor a fost statutul enclavei Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, controlată până anul trecut de separatişti armeni care îşi proclamaseră acolo aşa-numita Republică Arţah. Forţele azere i-au înfrânt definitiv pe aceştia anul trecut, după o ofensivă fulgerătoare, iar în prezent regiunea - depopulată de armeni - a revenit Azerbaidjanului, în conformitate şi cu recunoaşterile internaţionale.

Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri