Suedia va prelua anul acesta 180.000 de refugiaţi, de două ori mai mulţi ca în 2014, iar autorităţile locale sunt în dificultate din cauza crizei spaţiilor de cazare şi pregătesc corturi pentru nou-veniţi, scrie politico.eu.
Criza refugiaţilor generează tensiuni în toată Europa: în Germania, opinia publică era iniţial favorabilă refugiaţilor, dar a început să se orienteze împotriva acestora; în Polonia, politicienii încearcă să exploateze în beneficiu propriu teama cetăţenilor. În Suedia, ţara europeană care primeşte cei mai mulţi refugiaţi pe cap de locuitor, tensiunea creşte între municipalităţi, cu oraşe şi cartiere bogate acuzate că nu se implică suficient de mult.
Vezi şi: Mitropolitul Banatului, discurs impresionant despre refugiaţi: Să îi tratăm pe toţi oamenii ca fraţi
Peste 9000 de refugiaţi, majoritatea din Siria, Afganistan şi Irak, sosesc în Suedia în fiecare săptămână. Din luna octombrie, autorităţile au început să-i cazeze în centre de evacuare destinate victimelor dezastrelor naturale. Din cauza faptului că centrele de găzduire sunt pline, inclusiv centrele de conferinţe închiriate de agenţia guvernamentală pentru migraţie, guvernul a solicitat agenţiei să cumpere corturi.
Pentru că Suedia permite solicitanţilor de azil să-şi găsească singuri cazare, aproximativ o treime dintre nou-veniţi stau la prieteni şi rude. Acest lucru pune într-o situaţie dificilă oraşele care deja găzduiesc comunităţi mari de migranţi. "Este o presiune constantă asupra noastră", a declarat Boel Godner, primarul din Södertälje, o suburbie a capitalei Stockholm. Aproximativ o jumătate din cei 91.000 de rezidenţi ai localităţii sunt imigranţi, majoritatea din Orientul Mijlociu. Lor li se adaugă alţi 1400 de refugiaţi care au sosit în ultimele luni la prieteni sau rude.
Vezi şi: CE a ajuns la un acord cu Turcia pentru stăvilirea valului de refugiaţi
Situaţia generează tensiuni majore între localităţile din Suedia. În timp ce unele zone precum Södertälje şi Malmö sunt destinaţii principale pentru refugiaţii găzduiţi în locuinţe private, unele oraşe mai sărace sau izolate au spaţiu destul şi s-au oferit să primească refugiaţi. Totuşi, multe oraşe bogate nu au primit aproape deloc refugiaţi. Statistici recente arată că unele municipalităţi bogate au doar un refugiat la 1000 de locuitori, în timp ce zone rurale mai sărace au aproape 100 de refugiaţi la 1000 de locuitori.
"Municipalităţi precum cea a noastră îşi asumă multe responsabilităţi, dar dorinţa noastră de a ajuta este diminuată de faptul că alte municipalităţi evită să-şi asume responsabilitatea", spune primarul din Södertälje, potrivit politico.com. "Solicitanţii de azil ar avea mai multe şanse într-o zonă bogată precum Danderyd (o suburbie a Capitalei) decât într-un cartier sărac precum Södertälje. Este o provocare", mai afirmă edilul.
Premierul Stefan Löfven este conştient de tensiunile în creştere, afirmând că toate municipalităţile ar trebui să primească refugiaţi şi nimeni nu ar trebui să se eschiveze.
Vezi şi: Merkel a bătut cu pumnul în masă la Bruxelles în problema refugiaților. Ce vrea Germania
Comentează