Fostul șef al administrației prezidențiale a Azerbaidjanului, Ramiz Mehdiyev, a fost acuzat de acțiuni menite să preia puterea de stat, înaltă trădare și legalizarea proprietăților obținute prin mijloace criminale. El a fost arestat preventiv la patru luni de arest la domiciliu ca parte a unei anchete penale.
Potrivit presei pro-guvernamentale APA, decizia a fost luată marți de Tribunalul Districtual Sabail din Baku, reatează presa din regiune. „Instanța a admis moțiunea împotriva sa și a fost acuzat de infracțiuni deosebit de grave și plasat în arest la domiciliu timp de patru luni", a scris APA.
Ancheta penală este condusă de Serviciul de Securitate al Statului – Mehdiyev este membru al Consiliului de Securitate al guvernului, condus de președintele Ilham Aliyev.
Evoluția și controversele
Opoziția din Azerbaidjan l-a numit pe Mehdiyev "un cardinal cenușiu", care a lucrat mulți ani cu fostul președinte Heydar Aliyev în timpul erei sovietice, precum și în timpul ascensiunii lui Aliyev la putere.
Ramiz AnvarMehdiyev, născut pe 17 aprilie 1938, în orașul Baku, a absolvit Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Azerbaidjan și a urmat studii postuniversitare la Facultatea de Filosofie a Universității de Stat din Moscova.
Este doctor în științe filosofice și membru titular al Academiei Naționale de Științe din Azerbaidjan.
A lucrat la Direcția „Khazardenizneft” (unitate specializată în activităţi petroliere offshore, în Marea Caspică) și a fost profesor la Universitatea de Stat din Azerbaidjan. Din 1965, a fost instructor în organizația centrală Komsomol (organizația oficială de tineret a Partidului Comunist din Azerbaidjan )din Azerbaidjan; din 1967, a fost al doilea secretar al organizației Komsomol din Republica Autonomă Nakhchivan.
Din 1974 până în 1978, a deținut funcții de răspundere în Comitetul Central al Partidului Comunist din Azerbaidjan. Din 1978 până în 1980, a fost primul secretar al Comitetului de Partid al Districtului 26 Baku Commissars. Din 1980, a lucrat ca șef de departament și, din 1983, ca secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Azerbaidjan. Din 1988 până în 1994, a fost șef al Departamentului de Cercetare și Informare Social-Politică al Academiei de Științe din Azerbaidjan.
În perioada în care a fost șef al administrației prezidențiale 1995-2019, se crede că a fost responsabil pentru reprimarea societății civile și a jurnalismului independent.
În timpul unui discurs din 2014, el a făcut referiri la societatea civilă și la jurnaliștii independenți ca fiind o "coloană a cincea", semnalând începutul unei represiuni care a dus la închiderea birourilor RFE/RL din Azerbaidjan, la arestarea jurnalistei de investigație Khadija Ismayil, la adoptarea unei legi care limitează activitățile ONG-urilor și la lansarea unui dosar penal împotriva instituției media independente Meydan TV septembrie 2015.
Decăderea
Mehdiyev a fost demis în 2019 de Aliyev, care a explicat că vrea să "cedeze locul tinerei generații". La acea vreme, Aliyev i-a acordat și Ordinul Heydar Aliyev.
Explicație foto: Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, îi acordă fostului șef al administrației prezidențiale, Ramiz Mehdiyev, ordinul „Heydar Aliyev” (fotografie oficială).
În timpul ceremoniei de premiere, Aliyev a spus că și-a amintit de perioada în care Mehdiyev a lucrat cu tatăl său, adăugând că Heydar Aliyev era "exigent în selecția personalului și avea o serie de criterii foarte serioase". În plus, el a declarat că Mehdiyev și-a câștigat toate pozițiile anterioare datorită tatălui său.
În timpul acestei întâlniri, Mehdiyev a spus că și-a petrecut 54 de ani din viață în serviciul public, dintre care 29 sub Heydar Aliyev și 16 sub Ilham Aliyev.
Mai târziu, Mehdiyev a fost numit președinte al Academiei Naționale de Științe, dar a demisionat din acest post în 2022.
Consecințe secundare
După ce a fost acuzat, presa pro-guvernamentală APA a scris că Mehdiyev ar putea fi deposedat de premiile și distincțiile sale de stat, iar Arif Rahimzada, președintele Consiliului Veteranilor al Partidului Nou Azerbaidjan de guvernământ, a declarat că Mehdiyev o să fie dat afară din partid.
"Ramiz Mehdiyev nu poate rămâne membru nici al Partidului Nou Azerbaidjan, nici al Consiliului Veteranilor al Noului Partid Azerbaidjan. O persoană acuzată nu poate rămâne membră a partidului", a spus Rahimzada.
Legătura sa cu Rusia
Legăturile lui Mehdiyev cu Rusia au fost deosebit de strânse. Potrivit articolelor din presa locală, el a jucat un rol esențial în facilitarea înființării Sputnik Azerbaidjan, o filială a agenției de știri de stat ruse Rossiya Segodnya, la Baku. Această mișcare ar fi fost făcută fără consultarea conducerii de vârf a Azerbaidjanului, indicând poziția sa puternică pro-rusă. În plus, a avut întâlniri cu oficiali ruși de rang înalt, inclusiv Serghei Narișkin, șeful administrației prezidențiale ruse, și Alexander Beglov, adjunctul său, pentru a discuta despre guvernare și practici administrative. Mehdiyev a fost, de asemenea, decorat cu Ordinul de Onoare al Rusiei, subliniind profunzimea legăturilor sale cu Moscova.
Tensiuni pe axa Azerbaidjan-Rusia
Tensiunile dintre Rusia şi statul vecin Azerbaidjan din Caucaz au escaladat pe fondul unor declaraţii ale preşedintelui azer Illham Aliev despre războiul din Ucraina, relatează dpa, conform Agerpres.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat Baku să nu pună în pericol relaţiile dintre cele două ţări din cauza războiului. Moscova, a spus el, contează pe „depăşirea a ceea ce să sperăm că va fi o scurtă perioadă de răcire în relaţiile bilaterale”, au relatat recent agenţiile de presă ruse.
Replica Moscovei a fost declanşată de comentariile preşedintelui azer Illham Aliev, care şi-a exprimat solidaritatea cu Ucraina în timpul unui interviu pentru jurnalişti ucraineni. El a cerut Kievului să nu accepte ocupaţia rusă a unor părţi din teritoriul său şi să le recucerească, aşa cum a făcut Azerbaidjanul cu Nagorno-Karabah.
În 2023, Baku a cucerit regiunea locuită de armeni în urma unui scurt război cu Armenia. Bloggerii militari ruşi au reacţionat cu furie, unii dintre ei cerând „o manifestare de forţă, nu doar o încercare de intimidare, ci măsuri violente concrete”. Printre altele, a fost invocată o încălcare a onoarei naţionale.
Pe lângă asta se mai adaugă și doborârea unui avion azer de pasageri de o rachetă rusă sol-aer la sfârşitul lui 2024. Aeronava se apropia de Groznîi, unde apărarea antiaeriană rusă era angajată în doborârea unor drone ucrainene. Nu mai puţin de 38 de persoane au murit în urma aterizării de urgenţă.
Președintele rus Vladimir Putin i-a declarat recent omologului său azer Ilham Aliev că două rachete antiaeriene rusești au explodat la câțiva metri de avionul de linie al Azerbaijan Airlines prăbușit în decembrie 2024, după ce drone ucrainene pătrunseseră în spațiul aerian al Rusiei, și a promis despăgubiri pentru cei afectați, transmit Reuters și AFP.
Anul trecut, Putin a emis scuze publice către Aliev pentru ceea ce Kremlinul a numit un 'incident tragic' în care avionul s-a prăbușit după ce apărarea antiaeriană rusă a fost desfășurată împotriva unor drone ucrainene.
Joi, Putin a mers mai și departe. 'Desigur, tot ceea ce trebuie făcut în astfel de cazuri tragice va fi făcut de către partea rusă în ce privește despăgubirea și va fi dată o evaluare juridică a tuturor aspectelor oficiale', i-a spus Putin omologului azer.
Comentează