Europarlamentarul Cristian Terheș susține că delegarea fostului judecător Laurențiu Beșu la Curtea de Apel București nu a fost una abuzivă, ci s-a realizat cu acordul scris al acestuia, exprimat în mod repetat, contrar afirmațiilor prezentate în documentarul Recorder „Justiție capturată”.
Într-o postare amplă pe Facebook, Terheș afirmă că deține documente oficiale ale Curții de Apel București care ar demonstra că Beșu a acceptat atât delegarea inițială, cât și prelungirile succesive ale acesteia, pe o perioadă de peste trei ani.
Jurnaliștii au omis să întrebe
În reportajul difuzat la 9 decembrie 2025, Laurențiu Beșu, între timp devenit procuror, „afirmă că ar fi fost mutat de la Tribunalul Giurgiu la Curtea de Apel București pentru a fi scos dintr-un dosar penal, sugerând că această mutare ar fi fost realizată abuziv de către conducerea CAB”. Terheș spune că l-a surprins faptul că jurnaliștii Recorder nu l-au întrebat explicit dacă și-a dat sau nu acordul pentru delegare, deși acest element este esențial din punct de vedere legal.
În același context, Cristian Terheș acuză o lipsă de rigoare juridică în realizarea documentarului, susținând că autorii „fac o greșeală fundamentală, confundând Puterea Judecătorească, compusă doar din judecători, cu Autoritatea Judecătorească, compusă din Puterea Judecătorească, Ministerul Public și CSM”. Această confuzie ar demonstra, în opinia sa, că jurnaliștii „nu stăpânesc noțiuni fundamentale ce țin de justiție, organizarea și funcționarea ei”, ceea ce ar fi permis preluarea afirmațiilor lui Beșu „fără un minim filtru critic”.
Cadrul constituțional și legal invocat
Europarlamentarul face trimitere la Constituția României, care prevede la articolul 125 alineatul (1) că „judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, în condițiile legii”, subliniind că acest principiu este detaliat în Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Potrivit acestei legi, judecătorii inamovibili pot fi mutați „numai cu acordul lor”, inclusiv prin delegare sau detașare.
Terheș citează expres dispozițiile legale relevante, arătând că „judecătorii și procurorii pot fi delegați sau detașați (…) numai cu acordul scris al acestora” și că orice propunere de detașare sau delegare trebuie să fie „însoțită de acordul scris al judecătorului sau procurorului”. În opinia sa, aceste prevederi exclud, prin definiție, posibilitatea unei delegări abuzive în lipsa consimțământului magistratului.
Pornind de la aceste texte de lege, europarlamentarul afirmă că a solicitat oficial Curții de Apel București informații privind durata delegărilor lui Laurențiu Beșu și existența acordurilor scrise aferente. „Răspunsul oficial al Curții de Apel București este edificator”, susține Terheș, precizând că instituția confirmă existența consimțămintelor scrise, atât pentru delegarea inițială, cât și pentru prelungirile succesive.
Documentele Curții de Apel București
Conform documentelor comunicate de Curtea de Apel București, citate de Cristian Terheș, Laurențiu Beșu a activat la această instanță „peste trei ani, în perioada 15.04.2022 – 04.05.2025, exclusiv în baza propriilor consimțăminte scrise”. Europarlamentarul subliniază că nu este vorba de un acord singular, ci de exprimarea repetată și explicită a voinței magistratului de a rămâne delegat la CAB.
„În aceste condiții, pentru un judecător care și-a dat în mod constant și explicit acordul pentru delegare și pentru prelungirile succesive ale acesteia, a susține public că ar fi fost mutat și/sau ținut ‘abuziv’ la Curtea de Apel București nu doar că sfidează realitatea factuală, ci contravine flagrant legii și logicii elementare”, afirmă Terheș în postare.
În final, europarlamentarul califică drept „regretabil” modul în care subiectul a fost prezentat public, apreciind că denaturarea situației s-ar fi produs „pe fondul lipsei de cunoștințe juridice fundamentale ale autorilor reportajului”, ceea ce ar fi permis „manipularea opiniei publice prin omisiune și confuzie conceptuală”. Cristian Terheș anunță că a făcut public răspunsul Curții de Apel București și documentele privind acordurile scrise, pe care le consideră dovada că delegarea lui Laurențiu Beșu nu a avut caracter abuziv.
Comentează