În inima orașului Praga, oraș ce numără o mie de turnuri și unde vântul șoptește legende vechi, Piața Orașului Vechi adăpostește una dintre cele mai captivante și totodată înfiorătoare relatări ale Europei medievale: blestemul Ceasului Astronomic.
Creat în anul 1410, ceasul reprezenta o mărturie a ingeniozității tehnice și artistice. Acest mecanism sofisticat este mult mai mult decât un simplu instrument de măsurare a timpului; el este un microcosmos care reflectă nu doar orele și mișcarea stelelor, ci și destinul unei națiuni.
Cu toate acestea, dincolo de precizia angrenajelor sale, Ceasul Astronomic din Praga păstrează amprenta unei pedepse crunte. Aceasta este legată de povestea unui ceasornicar, a cărui siluetă pare să mai sălășluiască și astăzi în incinta Primăriei Vechi, adăugând o aură de mister și tragedie.
O capodoperă, nu doar un simplu instrument de măsurare a orelor
Ceasul Astronomic din Praga nu a fost conceput ca un simplu instrument de măsurare a orelor. Instalată pe fațada sudică a Primăriei Vechi din Piața Orașului Vechi, această opera de artă medievală reprezintă o fuziune rară între astronomie, artă și inginerie.
Cel mai vechi element al său, cadranul astronomic, datează din 1410 și a fost creat de ceasornicarul Mikulas de Kadan și profesorul de matematică și astronomie de la Universitatea Carolină, Jan Sindel.
Prima mențiune documentată a ceasului apare pe 9 octombrie 1410, când mecanismul a fost pus în funcțiune, afișând poziția Soarelui și a Lunii pe cer, fazele lunare, echinocțiile, solstițiile și semnele zodiacului.
12 apostoli care defilează la fiecare oră
În jurul anului 1490, ceasul a fost extins cu un cadran calendaristic și decorat cu sculpturi gotice, inclusiv figurile a 12 apostoli care defilează la fiecare oră, însoțiți de alegorii ale răului.
E vorba de Vanitatea (o femeie admirându-se în oglindă), Zgârcenia (un negustor cu punga), Invidia (un turc) și Moartea (un schelet cu clepsidră).
Această construcție complexă, cu patru mecanisme automate, afișa „nu doar timpul babilonian, boem vechi, german și sideral”, ci și poziția stelelor, transformând Praga într-un centru al cunoașterii astronomice în Evul Mediu târziu.
O răzbunare cumplită: legenda lui Hanus
Legenda blestemului, una dintre cele mai persistente din folclorul ceh, nu îi atribuie creația lui Mikulas de Kadan, ci unui alt meșter enigmatic: Hanus de la Ruze (sau Jan Ruze), un ceasornicar celebru din secolul al XV-lea.
Potrivit relatării scriitorului ceh Alois Jirasek, consilierii municipali ai orașului, temându-se că Hanus ar putea construi un ceas și mai impresionant pentru un alt oraș european, l-au orbit cu un fier roșu încins imediat după finalizarea lucrărilor din 1490.
„Oricine va încerca să repare sau să modifice ceasul va fi lovit de nenorociri, nebunie sau moarte”
Orbit și trădat, meșterul, ajutat de un ucenic, s-a strecurat în turnul ceasului și a avariat mecanismul în mod intenționat, într-un gest de răzbunare supremă.
Înainte de a muri (unele variante spun că s-a aruncat în rotițe, distrugându-și mâinile), el ar fi rostit un blestem teribil: „Oricine va încerca să repare sau să modifice ceasul va fi lovit de nenorociri, nebunie sau moarte”.
Legenda susține că acesta a rămas oprit timp de peste un secol, până în 1552, când ceasornicarul Jan Taborsky l-a reparat, dar nu înainte ca mai mulți predecesori ai săi să fi înnebunit sau să fi murit în circumstanțe misterioase.
Confirmări istorice ale blestemului
Secole mai târziu, legenda părea să se adeverească, transformând orologiuls într-un simbol al fatalității. Deși nu există dovezi directe ale „epidemilor” din secolul al XIX-lea menționate în unele relatări populare, ceasul a fost implicat în dezastre reale care au hrănit superstițiile.
În 1865-1866, în timpul unei restaurări majore, Praga a fost lovită de inundații devastatoare, iar lucrările au coincis cu tensiuni sociale și economice post-revoluționare.
Blestemul lui Hanus s-a abătut asupra orașului
Cel mai dramatic episod a venit în 1945, în timpul Răscoalei din Praga, când trupele naziste în retragere au incendiat Primăria, distrugând sculpturile și avariind mecanismul cu focuri de artilerie, scrie retetesivedete.ro.
Ceasul a rămas oprit timp de trei ani, în mijlocul haosului celui de-al Doilea Război Mondial, iar localnicii au șoptit că blestemul lui Hanus s-a abătut asupra orașului, un ecou al profeției că, dacă ceasul se oprește, națiunea cehă va suferi.
Mesajul ascuns din mecanism
Cu efortul comunității locale, au readus ceasul la viață, dar nu fără costuri: sculptorul Vojtech Sucharda a lăsat un mesaj ascuns în mecanism, avertizând asupra planurilor incomplete.
Alte intervenții, în 1994 și 2006, au fost lipsite de incidente majore, dar o restaurare controversată din 2018 a stârnit critici pentru că a înlocuit elemente originale cu piese „banale și de amator”, alimentând din nou zvonuri despre supărarea „sufletului” ceasului.
Potrivit folclorului, scheletul Morții de pe cadran își pleacă fruntea ca un semn de avertisment în vremuri grele. Singura speranță ar fi un băiat născut în noaptea de Anul Nou, care ar trebui să alerge din Biserica Tyn spre Primărie pentru a opri blestemul înainte de ultimul clopot.
Un simbol între artă și mister
Chiar și astăzi, al treilea cel mai vechi ceas astronomic din lume și singurul care funcționează încă din secolul al XV-lea, este privit cu o combinație de fascinație și teamă.
Turiștii se înghesuie în Piața Orașului Vechi pentru spectacolul orar, dar ghizii locali avertizează: „Nu-l atingeți, are un suflet al său”.
Comentează