Curtea de Apel București (CAB) a reacționat public după criticile apărute în spațiul public privind termenele foarte scurte acordate unor dosare de contencios administrativ înregistrate în perioada sărbătorilor, inclusiv dosarul în care este contestată numirea lui Dacian Dragoș ca judecător la CCR, susținând că instanța nu a „ales” discreționar rapiditatea, ci a aplicat proceduri urgente impuse de lege.
Într-o informare publică datată 4 ianuarie, CAB afirmă că „fixarea unor termene scurte de judecată nu a reprezentat o opţiune discreţionară, ci o obligaţie legală, impusă de natura cauzelor şi de termenele imperative stabilite de lege”, explicând că există categorii de cauze în care legiuitorul a stabilit expres soluționarea „de urgență și cu precădere”.
Instanța indică, între aceste cauze urgente, inclusiv cererile de suspendare întemeiate pe art. 14 din Legea 554/2004, unde „cererile de suspendare (…) se judecă de urgenţă şi cu precădere, cu termene apropiate, stabilite în considerarea efectelor imediate ale actului administrativ contestat”, tocmai pentru că actul atacat produce consecințe imediat ce a intrat în vigoare.
CAB: termenele „scurte” sunt prevăzute de lege, nu „aranjate”
În comunicat, Curtea insistă că ritmul este dictat de procedură, nu de preferințe: „în cauzele (…) legiuitorul a instituit proceduri cu caracter de urgenţă şi termene procedurale foarte scurte”, iar instanța dă exemple din alte materii (custodie publică, ordonanță președințială) pentru a arăta că termenele pot fi chiar de la o zi la alta.
CAB subliniază că, în dosarele de suspendare a actelor administrative, termenele „au fost fixate între 5–10 zile” și sunt „justificate de efectele imediate ale actului administrativ și de caracterul «de urgență și cu precădere» prevăzut expres de art. 14”, menționând în treacăt și numere de dosare la care a acordat intervale similare.
Pe final, instanța precizează că, în săptămâna 5–9 ianuarie 2026, „cu zilele de 6 şi 7 ianuarie libere, au fost acordate termene pentru 7 astfel de dosare apreciate ca urgente” și reamintește că „judecătorii sunt independenţi şi îşi exercită atribuţiile exclusiv în temeiul legii”.
Context: dosarul privind suspendarea decretului de numire la CCR
Explicațiile CAB vin pe fondul apariției în presă a informațiilor despre un dosar în care se cere suspendarea decretului prezidențial de numire a lui Dacian-Cosmin Dragoș ca judecător al Curții Constituționale, cererea fiind înregistrată la final de decembrie și primind termen la început de ianuarie.
În esență, miza juridică este oprirea temporară a efectelor Decretului nr. 774 din 8 iulie 2025, prin care Dragoș a fost numit judecător CCR pentru un mandat de 9 ani, începând cu 13 iulie 2025.
Avocata Silvia Uscov susține că numirea ar încălca cerința constituțională a vechimii de minimum 18 ani „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, afirmând că Dragoș „a predat la o Facultate de Drept doar aproximativ 3 ani și jumătate”, iar restul carierei didactice ar fi fost în afara „învățământului juridic superior” în sensul strict al Constituției.
Suspiciunea de neeligibilitate: vechimea de 18 ani și „învățământul juridic superior”
Cerința invocată în litigiu este prevăzută explicit de Constituție și reluată în prezentările instituționale ale CCR: judecătorii Curții trebuie să aibă „pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”.
Dezbaterea privind profilul lui Dragoș nu este nouă. Încă din iulie 2025, G4Media relata că „juriști consultați” ridicau semne de întrebare tocmai pentru că activitatea didactică principală s-ar fi desfășurat la o facultate de științe politice/administrație publică, nu la o facultate de drept, ceea ce ar face discutabilă încadrarea în noțiunea de „învățământ juridic superior” folosită de Constituție.
Dincolo de această critică, Dragoș a respins public acuzațiile. Citat de HotNews, el a declarat că „nu există dubii” privind îndeplinirea condițiilor legale și că demersul judiciar ar fi introdus „într-un moment vădit strategic”.
Ce ar însemna suspendarea decretului: efect imediat și presiune pe funcționarea CCR
Dacă CAB ar admite cererea de suspendare, efectul ar fi, în principiu, înghețarea temporară a efectelor decretului – adică o măsură provizorie, tipică procedurii de la art. 14 din Legea 554/2004, care se acordă „în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente”.
În plan instituțional, o astfel de decizie ar alimenta o criză de legitimitate. Un judecător deja instalat ar fi scos, fie și temporar, din circuit, iar orice act jurisdicțional la care ar participa în perioada de incertitudine ar rămâne sub presiunea unor contestări și a unei neîncrederi publice sporite. Litigiul vine pe fondul calendarului încărcat al CCR, inclusiv așteptata decizie din 16 ianuarie privind pensiile magistraților.
Comentează