Testamentul lui Hitler: Un evreu, primul care i-a citit ultimele dorinte. Care erau ele

Autor:

Publicat: 12/07/2014 09:17

Acest lucru ar putea fi o ironie a sorţii, ţinând cont de atrocităţile la care au fost supuşi evreii în timpul controversatului conducător german. Herman Rothman a descoperit în testamentul lui Adolf Hitler în căptuşeala bureţilor pentru umeri ai hainelor unuia dintre "locotenenţii" lui Joseph Gobbels. Documentul fusese redactat în grabă, înainte ca Hitler să se sinucidă în buncărul din Berlin, unde se ascunsese, în aprilie 1945. Cerneala pare să nu se fi uscat atunci când Hitler şi iubita lui, Eva Braun, cu care s-a căsătorit în grabă, tot în buncăr, înainte de invazia aliaţilor, s-au sinucis cu cianură. Herman era un evreu german care a reuşit să fugă în Marea Britanie şi a intrat în armată. Avea numai 21 de ani când a fost trezit la ora 5:00 dimineaţa şi i s-a dat o misiune dificilă, aceea de a-i interoga pe prizonierii nazişti dintr-un lagăr din Fallingbostel, la vreo 200 de kilometri de Berlin. Testament impresionant În cadrul interogatoriilor, Herman a dat lovitura. A descoperit testamentul lui Hitler, scris cu cerneală şi împăturit astfel încât să poată fi ascuns într-un loc care ar fi dat cel mai puţin de bănuit. Numai că Herman şi echipa lui au descoperit preţiosul document în bureţii de umăr ai hainei secretarului de presă al ministrului însărcinat cu propaganda nazistă, Joseph Gobbels. Hitler i-l încredinţase pentru a-l scoate în secret din Berlin. Herman a lucrat cu alţi patru oameni la traducerera fidelă a ultimelor cuvinte ale lui Hitler. Testamentul conţinea dispoziţii referitoare la averea fostului lider nazist, dar şi directive de oprimare a evreilor. Testamentul ar fi urmat să ajungă şi să fie executat întocmai de un viitor lider al Partidului Nazist, scrie Daily Mirror. "A fost un moment măreţ", povesteşte Herman, care are acum 89 de ani şi trăieşte în Ilford, în East London. "M-am numărat printre primii oameni care au văzut cu ochii lor ultimele deorinţe ale lui Hitler. Ţineam în mîini hârtiile care îi aparţinuseră. Era un pergament rigid, literele erau mari, iar gramatica, impecabilă. Fusese scris astfel încât să arate impresionant. Ni s-a spus să păstrăm secretul. Orice comentarii referitoare la document s-au desfăşurat strict în cercul nostru care îi includea şi pe traducători", a precizat Herman. Mai puţin bogat decât se credea Herman mărturiseşte că ceea ce l-a şocat în primă fază era faptul că toţi traducătorii cu care lucrase la Testamentul lui Hitler erau evrei. A doua mare surpriză a fost când a aflat că Hitler nu avea o avere colosală, aşa cum se spunea. Dar Herman şi-a dat seama că documentul nu spunea adevărul. Testamentul era "pentru consumul germanilor de rând. Hitler voia să arate că nu era un om bogat. Era tipic pentru Hitler să îi convingă pe alţii că el este dedicat oamenilor, poporului său şi că nu caută să îşi facă avere personală. Toate acestea nu erau decât propagandă", spune Herman. Suspiciunile lui s-au dovedit a fi întemeiate. Un recent documentar de televiziune intitulat "Vânătoarea milioanelor dispărute ale lui Hitler" a scos la iveală faptul că fostul lider nazist ar fi putut să fie cel mai bogat om din Europa, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. În Testamentul său, averea lui fusese evaluată, în echivalentul de astăzi, la suma de 625 de euro. O parte din această sumă era destinată membrilor partidului său, iar restul, familiei sale, inclusiv soacrei lui, mama Evei Braun. Dar partea cea mai importantă a averii lui Hitler se ascundea în reşedinţe de lux din Alpi, care, în ziua de astăzi se ridică la peste 150 de milioane de euro, precum şi o impresionantă colecţie de artă, de aproximativ 8.500 de opere ce valorează la ora actuală sute de milioane de euro. Nu în ultimul rând, cartea sa, "Mein Kampf" i-a adus bani frumoşi, de peste 70 de milioane de euro la ora actuală. Chris Whetton, autorul cărţii "Averea lui Hitler" estimează valoarea totală a averii fostului lider nazist la 4,5 miliarde de euro, la ora actuală. O mare parte din aceşti bani se pare că sunt ascunşi în bănci elveţiene. Un loc în istorie Herman mărturiseşte că atunci nu îşi dădea seama de rolul pe care urma să îl aibă în istorie, prin descoperirea Testamentului lui Hitler şi interogatoriile la care i-a supus pe nazişti. Când au venit naziştii la putere, în 1933, Herman trăia în Berlin, împreună cu părinţii şi fratele său mai mic. Părinţii lui Herman au reuşit să îl trimită aproape în clandestinitate, cu un "Kindertransport" (transport de copii) în Marea Britanie, în 1939, împreună cu vreo 40 de copii, evrei ca şi el, cu câteva luni înainte de izbucnirea războiului. Avea atunci 15 ani.Tatăl său fusese deja trimis într-un lagăr de concentrare. Un ofiţer de poliţie care îl cunoştea pe tatăl lui l-a ajutat să fugă din lagăr şi a ajuns în Palestina. Toată familia lui Herman a supravieţuit ororilor nazismului. La 18 ani, Herman a intrat în armată. Spune că nu i s-a părut dificil să lupte împotriva armatei germane. "Mă simţeam ca şi cum nu aş fi avut nicio naţionalitate", a povestit el. Apoi, misiunea de anchetator al soldaţilor nazişti i-a oferit o nouă imagine asupra nazismului şi a naziştilor lui Hitler. De el depindea "verdictul" pe care îl dădea celor interogaţi. Herman spune că s-a străduit să fie cât se poate de imparţial. Unii dintre cei eliberaţi de el simţeau nevoia să îşi arate recunoştinţa. "Îmi trimiteau mănuşi de piele, batiste şi scrisori. Le mulţumeam la rândul meu, dar m-am ţinut departe de ei. Nu erau prietenii mei...", a mai spus Herman. romaniatv.net

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!