DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Thriller-ul GRAȚIEREA, episodul trei: Ce aduce nou ordonanța Guvernului Grindeanu

inchisoare puscarie gratii

Desfășurarea evenimentelor politice din ultimele două zile, de la informațiile apărute „pe surse” despre ordonanța de grațiere pregătită de Guvernul Grindeanu și până la protestele de stradă, seamănă cu un thriller prin teama, suspansul și surprizele pe care le-a generat. Însă dincolo de abordarea prăpăstioasă a unei părți a opiniei publice, trebuie precizat că situația nu este una fără precedent în perioada de democrație postdecembristă.

În ultimii 27 de ani, în România au mai avut loc două grațieri colective. Prima a fost făcută prin Legea nr.137 din 24 iulie 1997, în perioada guvernării CDR. Președintele Senatului era Petre Roman, președintele Camerei Deputaților era Andrei Chiliman, prim-ministru era Victor Ciorbea, iar ministru de Justiție Valeriu Stoica.

Vezi AICI legea grațierii din 1997!

Vezi AICI proiectul de OUG pentru grațiere din 2017!

Legea de grațiere din 1997 seamănă izbitor cu proiectul de ordonanță de urgență prezentat de Guvernul Grindeanu. Dacă ordonanța actuală grațiază pedepsele până la 5 ani (cu excepțiile menționate în proiect) și înjumătățește pedepsele celor peste 60 de ani, femeilor gravide și celor cu minori sub 5 ani în întreținere, legea din 1997 pare mai puțin favorabilă unor condamnați, dar mai favorabilă altora. Astfel, erau grațiați cei cu pedepse până în 2 ani sau cei cu pedepse până la 5 ani dacă aveau peste 60 de ani, erau femei gravide sau aveau minori sub 2 ani în întreținere. Se mai înjumătățeau pedepsele între 2 și 5 ani.

Noutățile majore ale proiectului de ordonanță din prezent miercuri vizează includerea infracțiunilor de abuz în serviciu pe lista celor grațiate, dar și a unor infracțiuni din sfera evaziunii fiscale. De asemenea, ordonanța Guvernului Grindeanu ar urma să includă și pedepsele cu suspendare. Ce nu este inclus în proiectul de ordonanță, spre deosebire de precedentele două acte normative, este grațierea minorilor din centrele de reeducare.

A doua lege de grațiere a fost adoptată în 2002 și a intrat în vigoare în 2003. Legea nr. 543 din 1 octombrie 2002, intrată în vigoare pe 3 aprilie 2003, a fost adoptată de Senatul condus de Alexandru Athanasiu și Camera Deputaților condusă de Valer Dorneanu, actualul președinte al Curții Constituționale. Prim-ministru era Adrian Năstase, iar ministru al Justiției Rodica Stănoiu.

Vezi AICI legea grațierii din 2002!

Realizată parcă după același calapod ca legea din 1997 (și proiectul de ordonanță din prezent), legea prevedea doar grațierea pedepselor de până la 5 ani, cu lista aferentă de excepții. Spre deosebire de ordonanța Guvernului Grindeanu, printre excepții se aflau și evaziunea fiscală și abuzul în serviciu (însă doar în formă calificată). Legea din 2002 nu viza condamnările cu suspendare, însă viza minorii condamnați.

De cele două grațieri, din 1997 și 2003, au beneficiat câteva mii de persoane (aproximativ 1200 în 2003), un număr relativ mic față de numărul celor care părăsesc anual penitenciarele.

În concluzie, ordonanța Guvernului Grindeanu nu ar fi o noutate în domeniu, însă ar introduce câteva elemente inedite, cum ar grațierea abuzului în serviciu sau grațierea pedepselor cu suspendare. Dincolo de deosebirile din conținutul actelor normative, principala deosebire ar fi adoptarea grațierii prin ordonanță de urgență, nu prin lege organică. Acest lucru a fost posibil prin legea de abilitare a guvernului, atacată la CCR de opoziție și declarată în final constituțională.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.