Tichetele de valoare precum cardurile de masă, voucherele de vacanță și tichetele sociale au generat în 2024 un impact economic de peste 1,4% din Produsul Intern Brut al României, susținând mai mult de 213.000 de locuri de muncă la nivel național. Acestea sunt concluziile unui amplu studiu realizat de o echipă de cercetători ai Academiei de Studii Economice din București, prezentat în cadrul Policy & Impact Forum, eveniment ce s-a desfășurat marți, 28 octombrie, la Ambasada Franței în România.
Evenimentul a fost deschis de Excelența Sa, domnul Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România, care a menționat că țara sa a fost prima care a implementat, în urmă cu 60 de ani, tichetele de masă, care sunt de atunci un beneficiu important pentru milioane de cetățeni francezi: „Sistemul de tichete are o importanță deosebită atât pentru Franța, cât și pentru România. Pe de o parte, tichetele de masă și cecurile cadou sunt o invenție franceză din anii '60, care face parte integrantă din viața de zi cu zi a milioane de francezi. Pe de altă parte, acest sistem este foarte dezvoltat în România, una dintre primele țări din regiune care l-a adoptat, în beneficiul a 6 milioane de români”.
Elena Pap, vicepreședinte al APET, a subliniat importanța creării unui cadru în care toți actorii relevanți în procesul de formulare a politicilor publice pot purta un dialog constructiv, bazat pe date concrete ale studiilor de impact: „Politicile publice și sociale care au avut la bază sistemul tichetelor de valoare și-au recunoscut viabilitatea și importanța inclusiv la nivel internațional. În cadrul programului aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), aceste politici au atras atenția iar România a făcut parte din grupul celor 7 țări care s-au evidențiat în punerea în practică a acestor politici publice și sociale, alături de Belgia sau Franța, țări recunoscute ca fiind specialiste în această direcție. Deci este foarte important pentru noi ca și industrie, ca urmare a acestui eveniment pe care ne dorim să-l continuăm și în anii următori, să continuăm acest parteneriat, să susținem viabilitatea lui, atât pe plan intern cât și internațional”.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a subliniat la rândul său că formatul Forumului „aduce în aceeași sală exact ce lipsește poate cel mai des în formularea politicilor publice: analiza de impact, rigoarea economică și colaborarea reală între instituții”. Ministrul a vorbit despre sistemul de tichete de valoare drept „un pilon al statului modern”, care asigură un mod transparent de investiție în capitalul uman și, în același timp, generează „o cifră colosală” în economia României.
El a vorbit și despre proiectele sociale implementate în acest moment în România prin intermediul tichetelor de valoare cu fonduri europene, precum Programul Sprijin pentru România, și a anunțat că a doua tranșă din 2025 va fi virată pe cardurile beneficiarilor în luna decembrie.
„Vă mărturisesc, nu cred că un sprijin de 125 de lei transformă viața unor persoane în mod fundamental, sunt convins însă, văzând nevoia pe care aceste persoane o au și modul în care pun întrebări și sună la minister să afle cum pot primi sumele respective, îmi dau seama ca sunt atâția oameni în vulnerabilitate care depind de acești 125 de lei. Suntem departe de a avea o soluție pentru problemele sociale a celor care se află în sărăcie și în marginalizare socială, suntem cu un milion de copii aflați în vulnerabilitate. Prin urmare, orice instrument pe care îl putem folosi este mai mult decât benefic. De aceea cred că tichetele de valoare nu doar au demonstrat deja că sunt utilie, ci vor consta într-un pilon important de bună practică europeană, o combinație de echitate digitalizare și impact măsurabil”.
Gabriela Horga: Aceste tichete reprezintă beneficii cu un impact direct și măsurabil
Seria discursurilor a fost continuată de Ciprian Văcaru, secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Acesta a vorbit despre importanța tichetelor de masă, anunțând că la nivelul instituției se lucrează la creșterea valorii maximale pentru acest instrument: „Avem o legislație în România prin care tichetele de masă trebuie ajustate semestrial, așa că suntem chiar în punctul în care în acest moment Ministerul Muncii are o formulă de calcul pentru ajustarea valorii maximale a valorii tichetului de masă. Am venit în schimb cu o valoare nominală care să fie reglementată în afara acestei formule pentru că în acest moment, din cauza factorilor economici, rezultatul acestei formule era unul infim. Astfel, am venit cu propunerea creșterii valorii nominale a tichetului de masă la valoarea de 50 de lei”.
Gabriela Horga, președinta Comisiei de Buget, Finanțe, Activitate bancară şi Piaţă de capital a trecut în revistă efectele sistemului de tichete de valoare: „Aceste tichete, fie că vorbim de tichetele de masă, tichetele cadou, tichete sociale, culturale, de creșă, de vacanță, ele reprezintă beneficii cu un impact direct și măsurabil. Nu doar stimulează consumul, dar susțin și sectoare economice esențiale și contribuie la o fiscalizare clară, elimină acea economie neagră. (...) Ar trebui să fie o uzanță a instituțiilor publice să măsoare rezultatele politicilor publice. Ar trebui să avem mai multe astfel de studii, bazate pe date, care să măsoare efectele pe care noi le anticipăm atunci când adoptăm orice măsură legislativă și orice politică publică, să verificăm dacă și-a îndeplinit sau nu obiectivul inițial”.
Din partea Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a luat cuvântul secretarul de stat Laurențiu Gîdei, care a vorbit despre efectul important pe care l-au avut voucherele de vacanță pentru turismul local: „Aceste vouchere de vacanță, extrem de importante, au redus evaziunea fiscală, au ajutat foarte mulți români să aibă poate primele concedii și trebuie în continuare să sprijinim toate tichetele valorice în toate domeniile în care ele sunt prezente”.
Concluziile studiului ASE: Eliminarea tichetelor de valoare ar însemna pierderi anuale de 18,99 mld de lei la buget și peste 150.000 de locuri de muncă
Prezentarea studiului „Impactul socio-economic al sistemului de tichete în România” a fost deschisă de Prof. univ. dr. Alina Mihaela Dima, prorector cercetare dezvoltare inovare din cadrul Academiei de Studii Economice București. Ea a vorbit despre recunoașterea internațională a activității de cercetare din cadrul ASE, care a cunoscut o evoluție semnificativă in ultimii ani, inclusiv cu mediul de afaceri. „Prin astfel de parteneriate reușim să diseminăm rezultatele cercetării mult mai bine și în spațiul public și să arătăm că cercetarea aplicativă este o componentă importantă cu impact în mediul economic-social, iar rezultatele pe baza scenariilor oferite de echipele de cercetare pot contribui la fundamentarea unor soluții practice pentru mediul privat iar în spațiul public pot contribui la formularea de politici publice și sociale”.
Tănase Stamule, decanul FABIZ, a declarat că rezultatele studiului sunt importante pentru că arată impactul tichetelor: „Studiul ne-a arătat că acest sistem crează și ține foarte multe locuri de muncă, atât în marile lanțuri, dar mai ales în ecosistemele locale. Aceste tichete ajută micile afaceri din localități tocmai pentru că se generează o cerere agregată constantă. Există multe dezbateri legate de voucherele sociale. Există o școală de gândire care spune ca dacă valoarea este prea ridicată se pierd contribuțiile sociale. Există altă școală de gândire pe zona de protecție socială care spune ca în acest fel banii ajung unde trebuie și oferă protecție socială. Eu cred că suntem astăzi într-o situație economică în care creșterea valorii voucherelor este o cale de mijloc care poate fi acceptată de toți jucătorii”.
Lect. Univ. Dr. Cosmin Cepoi a prezentat modul în care a fost măsurat impactul tichetelor de masă pentru cei care le primesc: „Am încercat, ca la medicină, să vedem efectul unui tratament. În cazul nostru, tratamentul reprezintă primirea acestor tichete. (...) Gospodăriile care primesc tichete de masă consumă în medie cu 4% mai mult decât cele care nu le primesc și beneficiile sunt vizibile mai ales în rândul populațiilor vulnerabile”.
Prof. Univ. Dr. Cristian Păun a prezentat modul în care tichetele de masă contribuie la creșterea gradului de incluziune financiară a beneficiarilor și a punctat importanța asigurării unui cadru fiscal favorabil: „„De mai multă vreme sunt atașat acestui tip de intervenție publică și îmi pare bine că studiile care s-au efectuat până acum la nivel european, la nivel internațional confirmă bănuielile mele: că acest instrument este un instrument sănătos prin care statul poate să redistribuie resurse, mai ales către cei care au nevoie fundamental de aceste resurse. (...) La acest moment, în România, tichetele de masă sunt impozitate cu 20%. Și înainte de a vorbi de ridicarea valorii tichetelor de masă, poate că n-ar strica să vorbim de scoaterea aberației fiscale numită impozit contribuție la sănătate de 10% de pe tichetele de masă. Și poate să scoatem și ce de-a doua aberație denumită impozit pe venit pe tichetele de masă. Dacă vă uitați la nivelul UE nu cred că există o țară care să pună contribuție la sănătate pe tichetele de masă”.
Prof. Univ. Dr. Adriana Alexandru Davidescu a prezentat cele două scenarii simulate în studiu. O indexare cu inflația de 7%, respectiv cu 9,8% a tichetelor sociale, față de un scenariu în care aceste tichete nu ar mai fi acordate.
Eliminarea tichetelor - pierderea a 150.000 de locuri de muncă
Eliminarea completă a tichetelor de valoare ar conduce la pierderi anuale de 18,99 mld de lei, echivalentul a 1,079% din PIB, și la pierderea a peste 150.000 de locuri de muncă, în special în alimentație, retail și servicii.
În schimb, dacă tichetele de masă și voucherele de vacanță ar fi indexate cu inflația conform scenariului simulat, impactul total asupra economiei ar crește cu până la 0,14% din PIB, generând între 12.000 și 18.500 de locuri de muncă suplimentare, cu efecte vizibile atât asupra consumului intern, cât și în zonele vulnerabile.
Evenimentul s-a încheiat cu recomandările echipei de cercetători de la ASE, prezentate de Lect. Univ. Dr. Vanesa Teodorescu, directorul proiectului:
„Tichetele sociale nu sunt o cheltuială, ci un mecanism de echilibru economic si social, stimulează PIB-ul, susțin creșterea economică și evită fluctuațiile majore, creează locuri de muncă, reducând șomajul, și reduc economia informală, ceea ce pune mai mulți bani în sistemul public și susține sistemul de stat.
Recomandăm menținerea fermă a politicii tichetelor de valoare și a voucherelor sociale deoarece toate simulările din studiu demonstrează clar că aceste instrumente generează un impact pozitiv major asupra economiei, ajută la menținerea și crearea a zeci de mii de locuri de muncă și stimulează lanțuri economice. Un mecanism automat de indexare cu rata inflației este esențial pentru a proteja puterea de cumpărare a beneficiarilor și pentru a păstra efectul real stimulativ la nivel macroeconomic”.
Comentează