DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Topul cu cei mai doriţi angajatori din România

angajati

stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:

Ziarul Financiar:

Firma de consultanţă Catalyst a publicat o nouă ediţie a topului cu cei mai doriţi angajatori din România, un studiu la care au răspuns 11.036 de persoane, din toată ţara, cu studii superioare, atât juniori, cât şi candidaţi cu experienţă.
Pentru o companie, pentru un patron, pentru principalii acţionari, pentru directori, pentru directorii de HR acest top ar trebui să fie în faţa ochilor în fiecare zi, cu următoarele întrebări: pe ce loc se află compania mea în preferinţele celor care vor să se angajeze? De ce compania mea nu este în top? Cum aş putea ca la următoarea ediţie, din 2018, să intru în top, dacă nu sunt, şi cum aş putea să câştig câteva poziţii?
În top 20 preferinţe nu se află nicio companie românească, sau este una la limită, dar care e percepută ca o firmă românească - OMV Petrom.
Topul este deschis de Oracle, gigantul american din IT şi unul dintre cei mai doriţi angajatori pe piaţa programatorilor, şi este închis de Deloitte, compania de audit şi consultanţă. Banca Transilvania nu intră în top 20.
Americanii au 10 poziţii din 20 cu firmele: Oracle, Microsoft, IBM, Google, Amazon, Coca-Cola, HP, Adobe, PNG şi Accenture.
Germanii au două firme, Continental şi Bosch, britanicii sunt prezenţi în acest clasament cu Vodafone, Endava, KPMG şi Deloitte, francezii îi au pe cei de la Renault, iar olandezii sunt cu ING.
Mai mult sau mai puţin, cei care vor să se angajeze vizează aceste companii şi mai puţin altele. Deci, toate talentele României se îndreaptă către americani, britanici, nemţi, francezi şi olandezi.
Niciun talent românesc nu se îndreaptă către o companie pur românească. În top 20 nu este nici Dedeman, nici Altex, nici Aramis Invest Baia Mare, cel mai mare producător de mobilă din România, nici Cris-Tim (aflat în top 3 pe piaţa mezelurilor), nici companiile Ancăi Vlad - Fildas sau Catena (numărul 1 în România pe segmentul lanţurilor de farmacii), nici FAN Courier (numărul 1 pe piaţa de curierat). (Mai multe detalii AICI)

Digi24:

Noutatea: planul președintelui de a-l atrage de partea sa pe Călin Popescu Tăriceanu, sau măcar de a-l convinge să nu mai ia parte la o nouă ofensivă anti-justiție, a eșuat. Liderii PSD și ALDE luptă din nou umăr la umăr, chiar dacă agendele lor nu coincid.
Ministrul Justiției este marioneta lui Tăriceanu. El l-a propus pentru funcție, el i-a convins pe Dragnea și pe Iohannis să-l accepte, promițând fiecăruia altceva.
Începând cu luna aprilie, câștigătorul acestui troc a fost președintele. Tudorel Toader a început să trântească proiectele PSD. Nu a cerut revocarea șefei DNA și a procurorului general și nu a prevăzut un prag valoric pentru abuzul în serviciu în proiectul de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.
Reacția lui Dragnea și a locotenților săi a fost furibundă. Ministrul Justiției nesocotise indicațiile directe primite public de la liderul PSD – ”să fie respectată cu stricteţe decizia Curţii Constituţionale atât în considerente cât şi în dispozitiv.” De ce ”în considerente”? Pentru că doar acolo CCR a vorbit de pragul valoric, pe care și-l dorește cu disperare șeful PSD.
Dar în timp ce Iordache – ”altă întrebare” a început să-l toace sistematic pe Toader, iar Dragnea să-l amenințe cu remanierea, Tăriceanu îl apăra cu îndârjire. (Mai multe detalii AICI)

Adevarul:

Dar, pentru Preşedintele Macron, aţi văzut care a fost punctul esenţial al agendei cu care a venit la Bucureşti: obţinerea unui sprijin explicit din partea Preşedintelui Iohannis pentru propunerea franceză de modificare substanţială şi în termeni draconici ai directivei privind lucrătorii detaşaţi. Restul au fost amabilităţi rostite în stilul îndelung exersatei retorici diplomatice franceze.
Şi ce a obţinut? O aprobare „en demi-teinte“, cum ar spune francezii, adică un sprijin foarte general pentru nevoia de modificare a directivei respective, gest perfect în spiritul celor discutate deja la Bruxelles, din moment ce Comisia Europeană a venit cu un nou text al directivei în cauză, iar preşedinţia estoniană a promis un text de compromis în luna septembrie.
De ce nu mai mult? Cred că din pură prudenţă a domnului Iohannis. Asta deoarece, conform atribuţiilor sale constituţionale şi evident că asta i-a şi explicat în amănunt Preşedintelui Macron, în România, atribuţiile preşedintelui sunt de coordonare a politicii externe şi reprezentare internaţională. Dar, mai departe, în absolut toate domeniile, atribuţiile de joc aparţin partenerului legal recunoscut al Comisiei Europene, adică Guvernul României, cu fiecare dintre miniştrii săi pe zonele lor specifice de responsabilitate.
În consecinţă, acum când urmează runda decisivă în care ţările din UE îşi trimit la Bruxelles cei mai experimentaţi negociatori specializaţi în problematica cumplit de complicată a legislaţiei europene în domeniul pieţelor muncii în general şi a celei a lucrătorilor detaşaţi în special, jucătorul esenţial al României devine, urmând tehnica reprezentării şi delegării de competenţe practicată în jocurilor europene, nimeni altcineva decât doamna Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, personajul de maximă autoritate şi competenţă profesională pe care-l poate da în acest moment România. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Capul de afiş “sensibil” al vizitei prezidenţiale franceze la Bucureşti a fost Directiva detaşării. O Directivă pe care Franţa vrea s-o înăsprească – în particular, reducând durata detaşării la un an de zile, plătind pentru o aceeaşi muncă acelaşi salariu, sporind controalele administrative pentru a nu mai permite fraudele şi impunând amenzi mai severe celor care o încalcă. Ca să obţină rapid o modificare, în sensul dorit de el, a acestui text ce datează din 1996, Emmanuel Macron are nevoie de aliaţi. Nu de toţi membrii UE întrucât modificarea nu va cere decât întrunirea unei majorităţi calificate. De unde deci şi idea acestui miniturneu central şi est-european.
La Salzburg, liderul francez a găsit interlocutori foarte concilianţi. Cancelarul austriac Christian Kern – ca mulţi alţi colegi de a-i săi vest-europeni – îşi o doreşte o revizuire rapidă a Directivei detaşării. Că premierii ceh şi slovac, Bohuslav Sobotka respectiv Robert Fico, se aliniază poziţiei franceze – mai exact, îşi exprimă dorinţa de a ajunge la un compromis în octombrie – este un succes diplomatic de pus pe seama lui Macron. Un lider care reuşeşte totodată să “spargă” grupul de la Visegrad, izolând în urma acestui turneu şi mai mult Varşovia şi Budapesta.
România, destul de sceptică în privinţa reformării Directivei detaşării
In România, ţară considerată de Paris drept făcând parte din cele estice “care joacă activ jocul Uniunii europene şi al integrării", Emmanuel Macron a fost poate puţin surprins să găsească interlocutori mai sceptici în privinţa necesităţii de a modifica Directiva detaşării. Un scepticism explicabil în parte din cauza unor neînţelegeri. Pe un ton pedagogic şi cu siguranţă un pic agasant, preşedintele francez le-a explicat românilor – cum avea s-o facă apoi şi în Bulgaria – că nu trebuie confundate Directiva detaşării cu soarta transportatorilor rutieri români. Aparent, “lecţia franceză” nu a fost întru-totul înţeleasă şi deci “mai persistă neînţelegeri dar cred că vom găsi un acord până în octombrie” afirmă surse prezidenţiale franceze. (Mai multe detalii AICI)

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.