Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Trădarea Ucrainei: Gestul prin care Franța și Germania au provocat un adevărat scandal

putin erdogan merkel macron

În opinia analistului Iulian Chifu, decizia, determinată de Franța și Germania, de a reprimi Rusia cu drept de vot şi drepturi depline în cadrul Consiliului Europei, instituţia responsabilă pentru respectarea drepturilor omului la nivel european, a provocat un adevărat scandal la nivel internațional.

Adevarul:

Finalul săptămânii a consemnat o situaţie tradusă într-un adevărat scandal: revenirea Rusiei cu drept de vot şi drepturi depline în cadrul Consiliului Europei, instituţia responsabilă pentru respectarea drepturilor omului la nivel european.
Gestul, determinat de Franţa şi Germania ca urmare a ameninţării retragerii totale a Moscovei din organizaţie, a stârnit un imens scandal la nivelul statelor vizate de agresiunea rusă, încălcarea drepturilor omului şi a dreptului internaţional, dar a stârnit şi o mare dezbatere în privinţa viitorului acestei instituţii, cu îndemnuri ca toate statele să părăsească acum organizaţia şi să întemeieze o alta, care să se refere strict la membrii care respectă drepturile omului acasă.
Miza acţiunii este reluarea afacerilor obişnuite cu Rusia la 5 ani de la anexarea Crimeei şi de la agresiunea militară rusă din Estul Ucrainei, ca să nu mai vorbim despre dosarul extrem de încărcat al încălcării drepturilor omului în Rusia, aceasta fiind şi ţara cu cele mai multe plângeri împotriva sa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dar şi cu cele mai multe pronunţări împotriva sa pentru nerespectarea drepturilor omului, cu precădere a dreptului la un proces corect în ţară. Dacă reacţia Urainei era de înţeles, alte 5 state au votat/s-au pronunţat împotrivă, în cazul altor state acestea nefiind de acord cu revenirea Rusiei, dar alegând să nu întrerupă procedura de tăcere intervenind să oprească decizia majoritară. De notat e şi discuţia în privinţa unui vot direct în Consiliul Europei, cu relevanţă majoritară, când vorbim despre o organizaţie interguvernamentală, în care fiecare stat ar trebui să aibă drept de veto.
Argumentele pro şi contra sunt multiple. Mai întâi, este vorba despre accesul dizidenţilor ruşi la CEDO, unicul loc unde-şi pot obţine dreptatea după abuzurile din ţara lor. Pe de altă parte, votul dă un mesaj incorect şi de susţinere nemeritată lui Vladimir Putin, susţin criticii, pentru că, dacă după Georgia, sancţiunile au durat doar 3 luni, acum, la peste 5 ani, paşii în spate, limitarea sancţiunilor şi, cel mai probabil, ridicarea cât mai curând a acestora ar fi iminentă. Apărătorii poziţiei susţin că nu se revine la business as usual, la normal, la situaţia dinainte prin acest pas, doar se crează spaţiul de discuţie şi sancţiuni, se menţine presiunea asupra Rusiei. Aceiaşi susţin că ridicarea sancţiunilor nu este pe masă, la această oră.(Mai multe detalii AICI)

contributors.ro:

Deși campania pentru alegerile europarlamentare se apropie de sfîrșit nu ați auzit aproape deloc vorbindu-se despre subiecte precum armata europeană, Acordul nuclear cu Iranul, gazoductul Nord Stream, Tratatul privind rachetele cu rază medie de acțiune sau relațiile țărilor din UE cu China. Și prin urmare nici nu ați putut afla în ce fel ne afectează și cum se văd din România toate aceste chestiuni. Singura excepție notabilă este Traian Băsescu care a abordat pe larg temele de mai sus și a avansat, din perspectiva PMP, propuneri privind maniera în care ar trebui să ne poziționăm din acest punct de vedere la nivel european. Una fiind opoziția sa față de ideea unei armate europene, decuplate de NATO, pe care o consideră o eroare majoră.
Or, temele menționate mai sus riscă să pună sub semnul întrebării la nivel fundamental relația transatlantică și astfel să ne readucă din perspectiva securității în zona incertă de la începutul anilor 1990. O consecință posibilă fiind dacă nu destrămarea formală a NATO cel puțin pierderea în bună măsură a relevanței organizației. Impactul fiind, din acest punct de vedere, mult mai mare decît alte chestiuni interne care ocupă aproape în totalitate, de multă vreme, inclusiv în ultimele săptămîni, dezbaterile și disputele din spațiul public autohton.
Recent, fostul secretar general NATO, Anders Fogh Rasmussen, avertiza că proiectul unei „armate europene” (cunoscut sub denumirea de PESCO) care, în principal sub impulsul Franței, pare să se îndrepte către o formulă destul de diferită față de varianta relativ modestă și limitată discutată inițial, riscă să submineze serios NATO. După ieșirea Marii Britanii din UE peste 80 de procente dintre resursele și finanțarea NATO vor proveni din afara Uniunii așa că, spune Rasmussen, o armată europeană nu are cum să funcționeze fără suportul acestuia. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Europenii sunt chemaţi la urne – de joi şi până duminică, în funcţie de ţara în care vor vota, pentru a reînnoi Parlamentul European. Compoziţia lui nu va influenţa doar orientarea politică de la Bruxelles pentru următorii cinci ani ci şi construcţia europeană în ansamblul ei.
În 2014, 40% dintre cei care au votat, au acordat de două ori mai multe fotolii partidelor naţionaliste, ostile UE, decât a fost cazul în legislatura precedentă.
Euroscepticii au provenit şi din Marea Britanie şi au deschis astfel calea referendumului pentru Brexit, în 2016, iar rezultatul favorabil ieşirii din UE a zguduit temelia construcţiei europene.
Cinci ani mai târziu, sondajele de piaţă prezic un nou avans al partidelor naţionaliste ori ostile federalismului european, chiar dacă nu vor obţine mai mult de 20% din fotoliile parlamentare.
Partidele favorabile unei acţiuni colective pe subiecte comune precum comerţul, securitatea, migraţie ori schimbările de mediu ar trebui, conform sondajelor, să continue să domine PE. Asta, în ciuda susţinerii acordate formaţiunilor populiste europene de către preşedintele american, Donald Trump.
Europa se pregăteşte să celebreze două evenimente care au marcat destinul comum al UE: 75 de ani de la debarcarea în Normandia - care a precipitat sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi, 30 de ani de la căderea zidului Berlinului, care a adus statele din Est în sfera europeană.
Dar amintirea războaielor şi a suferinţelor trecute nu sunt suficiente pentru a susţine proiectul comun, după cum s-a exprimat recent încă preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, într-o vizită făcută în Viena.
Iar liderul de la Palatul Elysée, Emmanuel Macron declara miercuri pentru o publicaţie din Belgia că «avem nevoie de o Europă mult mai unită şi mai puternică. Toate formaţiunile favorabile acestei idei, ar trebui să câştige iar ulterior să lucreze împreună”. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.