Traditii de paste: 7000 de persoane participa la un obicei cu radacini in Evul Mediu

Autor:

Publicat: 20/04/2014 12:26

000 de persoane din Miercurea Ciuc au participat, duminică, la tradiţionala slujbă de sfinţire a bucatelor, obicei care îşi are originile în Evul Mediu şi care a fost păstrat şi în perioada comunismului, când manifestările religioase de mare amploare erau interzise. Ritualul sfinţirii bucatelor, care marchează încheierea postului de 40 de zile al Paştelui, s-a desfăşurat pe platoul din faţa Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc, în aer liber, potrivit unui obieci instituit în urmă cu mai mulţi ani de Tamas Jozsef, episcop auxiliar al Arhidiecezei romano-catolice de Alba Iulia. Până la ora 8.00, când a început slujba oficiată de un sobor de preoţi condus de episcopul auxiliar, peste 7.000 de locuitori ai oraşului s-au aşezat, pe 25 de rânduri, în ordine, de-a lungul platoului din centrul oraşului. "Puterea credinţei, conştiinţa că toţi aparţinem lui Hristos ne aduce aici, împreună, în fiecare an să sfinţim bucatele. Este o stare de bine când ne pregătim să venim cu coşurile pline, fiecare cu ce are, ne sfinţim şi sufletul la slujbă iar acum - după atâta ploaie - bate şi soarele, este foarte bine", a declarat pentru MEDIAFAX Fulop Bela, unul dintre miile de credincioşi catolici, reformaţi şi protestanţi participanţi la prima slujbă din Duminica Paştelui. Obiceiul sfinţirii bucatelor este transmis din generaţie în generaţie, multe dintre familii aducându-şi la slujbă copiii încă înainte ca aceştia să înceapă să meargă. "Acum, când sunt foarte mici, este momentul să îi învăţăm tradiţiile noastre. Fiecare copil are coşuleţul lui, în care îşi aduce la sfinţit oul roşu, pâinea şi cozonacul pe care le vor mânca la micul dejun de Paşte, la care ia parte, fără excepţie, toată familia. Niciodată, de când mă ştiu, nu s-a întâmplat să nu avem mâncare sfinţită de Paşte pe masă”, a explicat Vass Attila. La finalul slujbei pascale, preoţii au trecut printre rânduri şi au sfinţit coşurile pline cu ouă roşii, cozonaci, miel umplut, pâine de casă, şuncă, ceapă verde, ridichi, vin şi pălincă. Episcopul Tamas Jozsef le-a urat enoriaşilor să meargă "acasă în pace”, să aibă sărbători "liniştite şi binecuvântate” şi i-a îndemnat să participe la slujbele pascale, începând din seara de duminică. La rândul său, capelanul papal Darvas Kozma Jozsef, le-a mulţumit credincioşilor, care "la fel ca urmaşii demni ai unei armate dine organizate" s-au aşezat şi au aşteptat ca preoţii să le sfinţească mâncarea. Înainte de a le îngădui credincioşilor să plece spre casă, preoţii au dat tonul şi cu toţii au intonat imnul Ungariei şi pe cel al secuilor. Potrivit preoţilor, ceremonialul sfinţirii bucatelor datează din Evul Mediu şi pune capăt postului Paştelui, cel mai lung de peste an. În noaptea de sâmbătă spre duminică, municipiul Miercurea Ciuc a fost luminat de lumânările credincioşilor ortodocşi, catolici, reformaţi şi de alte rituri care au luat parte la slujba de Înviere şi au înconjurat bisericile, potrivit tradiţiei. "Lumina” pe care au luat-o acasă aprinde, în următoarele trei zile, lumânările care vor împodobi mesele pascale. În satele din Haghita, oamenii au petrecut noaptea de Înviere la biserici, iar duminică dimineaţă preoţii au sfinţit bucatele din coşurile cu care oamenii au venit de cu seară. În acest an, creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc Paştele în aceeaşi zi. Mediafax

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!