Situație tragicomică. Oamenii de afaceri din România nu sunt deloc impresionați de criza politică. Scandalul din lumea politică și demiterea premierului nu au impact asupra mediului de afaceri, pentru că au fost atâtea, încât au devenit lucruri comune, arată Ziarul Financiar.
În ultimii trei ani, din 4 ianuarie 2017 până în 5 februarie 2020, România a avut patru prim-miniştri, mandatul unui premier fiind în medie de nouă luni. Miercuri la prânz, când a început discuţia pe moţiune, indicele BET avea un plus de 0,2% iar după ce demiterea guvernului bursa a închis cu un plus de 0,7%.
Citește și: TRAGEDIE în Sibiu: DOI MORȚI și un rănit, după impactul devastator dintre o mașină și un microbuz
Emilian Duca, consultant fiscal, spune că, din perspectiva mediului de business, nu avem de-a face cu o criză. Din punct de vedere fiscal, ce ar fi fost presant este transpunerea în legislaţia internă a unor directive europene, al căror termen poate fi depăşit. Pentru mediul de afaceri însă nu poate fi vorba despre o criză majoră. „Ceva probleme ar putea avea cei care au contracte cu statul. Este drept, pieţele nu iubesc incertitudinea, dar, până la urmă, suntem în aceeaşi situaţie în care eram şi înainte de căderea guvernului. Suntem în stand-by, nu în criză, pentru că incertitudinea a început odată cu căderea guvenului Dăncilă. Criză ar însemna ca, de pildă, Curtea Constituţională să declare neconstituţională legea bugetului“, spune Duca.
Forin Pogonaru (AOAR) nu îşi ascunde nemulțumirea: „Trebuie să ieşim din logica electorală şi să intrăm în logica bunului simţ economic. Văd, în Parlament, propuneri care nu ţin de bunul-simţ, ci de lupta politică. Nu ţin seamă de «viitorul copiilor noştri», ca să folosesc o sintagmă îndrăgită, ne sabotează pur şi simplu. Politica ar trebui să introducă permis de politician eliberat, inclusiv în urma unei evaluări psihiatrice“. Nu avem o criză, dar felul în care se face politică te dermină să faci o criză de nervi. „Nu am parti-pris-uri, şi vorbesc doar în numele meu, nu mă interesează cine conduce, dar vreau ca mediul de business să fie respectat. Din acest punct de vedere, am discutat mult mai bine cu acest guvern decât cu celelalte.“
Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei Germane de Comerţ din România (AHK), sugerează că guvernul s-ar duce mai bine într-o lungă vacanţă. „Nu cred că suntem într-o o criză. Sigur că, «politically correct», orice mişcare este o criză. Pe de altă parte, ne-am obişnuit. Ce vrem noi, mediul de afaceri, este să fim lăsaţi în pace. Noi suntem liniştiţi când guvernul nu legiferează şi mă refer, în primul rând, la ordonanţele de urgenţă care ne iau prin surprindere şi niciodată în mod plăcut.“
Există, admite Anastasiu, un semn de îngrijorare legat de evoluţia consumului (plus 7,2% în 2019), pentru că cei 1,2 milioane de angajaţi la stat pot să se întrebe dacă mai pleacă în concediu, dacă-l amână, ceea ce ar putea afecta consumul. Dar industria îşi vede de treabă, toată lumea îşi vede de ale lui: „Suntem prea trecuţi prin toate ca să ne mai mirăm“.
Pentru economistul Laurian Lungu, o criză din interior poate veni doar dacă apare o criză externă, iar guvernul nu ar putea lua decizii de contracarare a ei. În rest, cu sau fără guvern cu atribuţii complete, economia va creşte. Pe retail, datele arată bine, salariile cresc în continuare cu două cifre, ceea ce va stimula consumul. Există, în continuare, o mare discrepanţă între creşterea salariilor şi creştere productivităţii, dar asta este o altă poveste. Industria, chiar dacă şchioapătă, va intra în acest an pe plus (minus 1,6% în 2019), pentru că industria germană, care suferă de doi ani şi de care depinde industria, României pare că a ajuns la un punct de inflexiune: „Am mai trăit astfel de crize. Nu este ceva dramatic“.