Datoria publică rămâne o provocare globală în 2025: Sudan, Japonia și SUA conduc clasamentul celor mai îndatorate țări
În 2025, povara datoriilor publice continuă să apese asupra economiilor lumii, în contextul în care efectele pandemiei, tensiunile geopolitice și încetinirea economiei globale se resimt puternic în bugetele statelor. Un clasament realizat de Visual Capitalist, pe baza datelor publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI) în ediția din aprilie 2025 a World Economic Outlook, evidențiază nivelurile alarmante ale datoriei publice în 186 de țări, raportate la Produsul Intern Brut (PIB).
Potrivit raportului, economiile avansate sunt, în medie, mai îndatorate decât cele emergente – cu un raport mediu datorie/PIB de 110%, față de 74% în economiile în curs de dezvoltare. Sudanul ocupă primul loc în clasament, cu o datorie publică de 252% din PIB, o consecință a războiului civil izbucnit în 2023 și a crizei economice profunde. Astfel, țara africană a detronat Japonia, care deține în continuare cea mai mare datorie dintre economiile dezvoltate – 235% din PIB, o cifră alimentată de deficite bugetare cronice și de o populație în proces de îmbătrânire accelerată.
Printre alte țări cu grad ridicat de îndatorare se numără Singapore (175%), Bahrain (141%) și Italia (137%). Statele Unite au și ele un nivel considerabil al datoriei, de 123% din PIB, reflectând decenii de politici fiscale expansive și intervenții bugetare masive, în special în timpul pandemiei.
În contrast, Germania are cea mai scăzută datorie publică dintre țările G7 – 65% din PIB – și estimează o reducere progresivă până la 58% în următorii ani. România se situează pe locul 72 în acest clasament global, cu un raport datorie/PIB de 62%, aproape de media globală și în linie cu alte economii emergente din regiune.
Nivelurile ridicate de îndatorare, deși necesare în momente de criză, precum cea sanitară sau cea financiară din 2008, vin cu riscuri pe termen lung. Acestea includ încetinirea creșterii economice, deprecierea monedei naționale, creșterea costurilor de finanțare și, în cazuri extreme, riscul de incapacitate de plată, care poate impune intervenția FMI.
Totuși, țări precum Japonia sau SUA, care emit datorie în propriile monede, beneficiază de o flexibilitate mai mare în gestionarea datoriilor. Însă, chiar și ele nu sunt imune la presiunea tot mai mare a dobânzilor și a sustenabilității financiare pe termen lung.
Comentează