În semestrul I 2018 transporturile portuare au crescut cu 9,2% pe căile navigabile interioare și cu 10,2% pe cele maritime, iar în trimestrul II cu 2,8% pe căile interioare și cu 4,3% pe cele maritime față de perioadele similare din 2017, arată un studiu al Institutului Național de Statistică - INS.
„Mărfurile încărcate şi descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 21.630 mii de tone în primul semestru al anului 2018, iar în trimestrul II 2018 au fost înregistrate 10.590 mii de tone. Transportul de containere a însumat 342 mii TEU la nivelul semestrului I 2018 şi 181 mii TEU în trimestrul II 2018”, notează autorii studiului.
Potrivit INS, în transportul pe căi navigabile interioare au fost înregistrate 13.450 mii de tone, respectiv 5.811 milioane tone-kilometri în primul semestru şi 7.902 mii de tone, respectiv 3.377 milioane tone-kilometri în al doilea trimestru al anului 2018.
Valorile principalilor indicatori de transport portuar maritim corespunzători semestrului I 2018 au marcat o creștere la total cu 10,2% faţă de perioada similară a anului precedent. A fost înregistrată o creștere cu 3,8% la mărfurile încărcate şi cu 16,7% la mărfurile descărcate. În trimestrul II 2018, creșterea volumului total de mărfuri încărcate şi descărcate faţă de trimestrul II 2017 a fost cu 4,3%.
Porturile în care a fost desfăşurată cea mai intensă activitate în cursul semestrului I şi al trimestrului II 2018 sunt: Constanţa, cu o pondere de 78,1% şi 79,3%, Midia (cu ponderi de 18,4% şi, respectiv 17,3%) şi Galaţi (cu 2,4%, respectiv 2,6%). În perioada cercetată, a fost transportată cu preponderenţă tipul de încărcătură vrac solid şi a însumat 10.509 mii de tone la nivelul semestrului I şi 5.310 mii de tone în trimestrul II 2018.
În semestrul I 2018, cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate şi descărcate au fost înregistrate în relaţie cu următorii parteneri: Rusia (4.887 mii de tone) şi Turcia (3.620 mii de tone). Dintre statele membre UE, Spania (1.213 mii de tone) şi Grecia (1.080 mii de tone) au înregistrat cele mai mari volume de mărfuri transportate. În ceea ce priveşte trimestrul II 2018, ponderile cele mai semnificative au fost deţinute de Rusia (2.126 mii de tone) şi Turcia (1.881 mii de tone), iar dintre statele membre UE, de Grecia (507 mii de tone) şi Spania (403 mii de tone).
La nivelul semestrului I şi respectiv, al trimestrului II 2018, au fost încărcate cantităţi mai însemnate din următoarele tipuri de mărfuri: produse agricole, din vânătoare şi silvicultură, pește și alte produse din pescuit în proporţie de 51,2% şi respectiv, 52,7%. În ceea ce priveşte descărcările, ponderea a fost deţinută de cărbune şi lignit, ţiţei şi gaze naturale (38,4%, respectiv 38%).
„În portul Constanţa, cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate în primul semestru şi trimestrul al doilea ale anului 2018, au fost: produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; pește și alte produse din pescuit în proporţie de 57,1% şi, respectiv, 57,6%. Dintre mărfurile descărcate, în semestrul I 2018 şi trimestrul II 2018, ponderea cea mai însemnată a fost deţinută de cărbune şi lignit, ţiţei şi gaze naturale, în proporţie de 24,6%, respectiv 25,8%”, arată studiul citat.
În context european, datele statistice publicate de către Comisia Europeană - Eurostat, la nivelul semestrului I 2017, prezintă România pe locul al 18-lea între Statele Membre ale Uniunii Europene care, conform legislaţiei, raportează date privind transportul portuar maritim. „În semestrul I 2017, din totalul mărfurilor încărcate şi descărcate în principalele porturi europene (porturi care înregistrează anual mai mult de un milion de tone de mărfuri încărcate şi descărcate), 6 state membre, respectiv Olanda, Regatul Unit, Spania, Italia, Germania şi Franţa au înregistrat 67,1% din volumul transportului portuar maritim.
Referitor la transporturile pe căi navigabile interioare, studiul INS arată că la nivelul trimestrului II 2018, a fost înregistrată o creștere cu 2,8% a volumului total de mărfuri transportate faţă de perioada corespunzătoare din anul 2017.
Porturile în care au fost înregistrate cele mai mari cantităţi de mărfuri (valori în mii tone) au fost: Constanţa, cu o pondere de 37,6% la nivelul semestrului I 2018 şi respectiv de 36% la nivelul trimestrului II 2018 şi Galaţi, cu ponderi de 25,1%, respectiv 24,5%. În ceea ce priveşte volumul transportului în mii tone-kilometri, cele mai însemnate ponderi au fost deţinute de Constanţa, cu o pondere de 42,6% la nivelul semestrului I 2018 şi respectiv de 43,6% la nivelul trimestrului II 2018 şi Galaţi, cu ponderi de 38,8%, respectiv 38,2%. Transportul de containere pe căi navigabile interioare a înregistrat o scădere la nivelul semestrului I 2018.
Potrivit INS, mărfurile înregistrate în transport internaţional pe căi navigabile interioare au avut ca destinaţie sau au provenit din state membre ale Uniunii Europene, în proporţie de 50% în semestrul I 2018 şi respectiv, de 47,6% în trimestrul al doilea. Serbia a deţinut cea mai mare pondere ca origine şi destinaţie a mărfurilor transportate în semestrul I, cu un nivel de 1.330 mii de tone și în trimestrul II 2018, cu un nivel de 883 mii tone.
Porturile în care au fost înregistrate cele mai mari cantităţi de mărfuri (valori în mii tone) au fost: Constanţa, cu o pondere de 37,6% la nivelul semestrului I 2018 şi respectiv de 36% la nivelul trimestrului II 2018 şi Galaţi, cu ponderi de 25,1%, respectiv 24,5%. În ceea ce priveşte volumul transportului în mii tone-kilometri, cele mai însemnate ponderi au fost deţinute de Constanţa - cu o pondere de 42,6% la nivelul semestrului I 2018 şi, respectiv, de 43,6% la nivelul trimestrului II 2018 - şi Galaţi, cu ponderi de 38,8%, respectiv 38,2%.
Tipul de mărfuri pentru care au fost înregistrate cele mai însemnate cantităţi în transport internaţional pe căi navigabile interioare și în semestrul I şi în trimestrul II 2018, a fost: produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; pește și alte produse din pescuit în proporţie de 26,3% și respectiv, 32,8%. În transport naţional şi în transport de tranzit pe căi navigabile interioare au fost înregistrate cu preponderenţă minereuri metalifere, produse de minerit, exploatare de carieră, turbă, uraniu, thoriu, în proporţie de 70,7% şi respectiv 69% în semestrul I şi respectiv 69,3% şi 73,8% în trimestrul II 2018.
Datele statistice publicate de către Comisia Europeană - Eurostat prezintă România pe locul al treilea (valori în tone-kilometri) la nivelul semestrului I 2017, între statele membre care conform legislaţiei raportează date statistice privind transportul pe căi navigabile interioare. Din punctul de vedere al indicatorului tone transportate, la nivelul semestrului I 2017, România se poziţiona pe locul al cincilea în ierarhie în total mărfuri transportate raportate de către fiecare stat membru raportor.
La nivelul semestrului I 2017, două state membre ale Uniunii Europene, respectiv Germania şi Olanda, însumau 72,2% din volumul total al transportului pe căi navigabile Interioare, mai arată datele INS.
„Moduri de transport cu un semnificativ potenţial de creştere, relativ ieftine şi cu impact scăzut asupra mediului înconjurător, transporturile maritime şi pe căi navigabile interioare sunt bine reprezentate şi s-au dezvoltat datorită poziţiei geografice şi caracteristicilor naturale ale României. Infrastructura porturilor de la malul Mării Negre şi de pe Dunărea maritimă permit amararea navelor maritime în vederea încărcării şi descărcării de mărfuri şi facilitează transportul intermodal. Constanţa South Container Terminal a adăugat de câţiva ani, portului Constanţa, atributul de centru de distribuţie a containerelor - lider în regiune. Transportul maritim de pasageri este constituit actualmente exclusiv din pasageri de croazieră. Porturile de la Dunăre, Canalul Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă - Midia - Năvodari înlesnesc încărcările şi descărcările de mărfuri transportate pe nave de navigaţie interioară”, mai arată autorii studiului citat.
Cele mai mari porturi, respectiv Constanţa şi Galaţi, înregistrează atât activitate de transport maritim, cât şi activitate de transport pe căi navigabile interioare.
Comentează