Premium
În prezent, 12% din femei ar putea să se aștepte că vor face un cancer de sân pe parcursul vieții. Riscul e similar și pentru cele care au implanturi mamare. Pentru a putea oferi șansele cele mai mari de vindecare, medicii recomandă controale periodice şi tratament instituit din timp de echipe de specialiști.
Incidența cancerului mamar creşte galopant în România și se estimează că în anii următori va atinge același nivel ca în țările din Europa Occidentală, ajungând la 10.000 de cazuri anual. Totuşi, diagnosticul precoce şi intervenţiile rapide pot salva vieţile pacientelor.
Citeşte şi: O vitamină vitală pentru organism poate pune în pericol sănătatea copiilor
DE CE RECIDIVEAZĂ CANCERUL MAMAR
Dr. Ștefan Voiculescu, medic primar chirurgie generală, doctor în științe medicale la Spitalul Clinic Sanador, a explicat pentru Ştiripesurse că, la ora actuală, chirurgia cancerului mamar poate fi restrânsă fără a face rabat la siguranță.
„Implantul din sânul afectat de cancer poate fi păstrat în condițiile aplicării la timp a unor proceduri și tehnologii complexe de tipul celor oferite de Centrul Oncologic Sanador, pe măsura celor practicate în centrele oncologice occidentale de vârf. Diagnosticul se poate face pentru tumori mai mari de 4 mm prin sonoelastografie sau RMN mamar la pacientele cu implanturi sau prin mamografie digitală cu tomosinteză și sonoelastografie pentru cele fără implanturi, urmând a fi certificat de biopsia ecoghidată sau stereotaxică. Completarea biopsiei cu studiul imunohistochimic permite cunoașterea de la început a agresivității și sensibilității tumorale față de diferite scheme terapeutice, oferind posibilitatea tratamentelor individualizate și optimizate”, a explicat Dr. Ștefan Voiculescu.
Medicul mai arată că operațiile sunt orientate sau/și conduse ecografic pentru obținerea marginilor minime de siguranță, fapt ce permite rezecții limitate și o bună conservare în condiții de siguranță oncologică a sânului afectat, fără compromiterea eventualului implant. Folosirea - ori de câte ori este indicată – a biopsiei ganglionare ecoghidate și, mai ales, a prelevării chirurgicale a ganglionilor santinelă, de care Centrul Oncologic Sanador dispune, poate reduce cu 75% complicațiile axilare și limfedemul de braț după chirurgia cancerului mamar! În plus, pe lângă alegerea optimă a schemelor citostatice, informațiile imunohistochimice și genetice pot afirma și oportunitatea altor tratamente generale, asociate sau alternative (țintite, imunologice sau endocrine).
Riscul de recurenţă sau cel al dezvoltării unui al doilea cancer planează asupra femeilor care au învins cancerul mamar, uneori până la 20 de ani de la primirea primului diagnostic. Printre factorii cunoscuţi care influenţează riscul de recurenţă se numără vârsta pacientei, dimensiunea şi tipul histologic al tumorii sau prezenţa celulelor canceroase în ganglionii limfatici. Rata de recidivă şi motivele acesteia rămân însă „puţin înţelese”, subliniază un studiu publicat în revista Nature.
Pentru a înţelege mai bine fenomenul, cercetătorii au analizat date prelevate de la 3.000 de paciente din Marea Britanie şi Canada diagnosticate cu cancer mamar între anii 1977 şi 2005. Informaţiile au fost utilizate pentru dezvoltarea unui model informatic cu ajutorul căruia au fost identificate patru subgrupuri cu „un risc deosebit de ridicat de recurenţă târzie” a cancerului, după cum a explicat autoarea principală a studiului, Christina Curtis, de la Universitatea Stanford din Statele Unite.
Citeşte şi: UNICAT. Terapia pentru o afecţiune gravă în rândul femeilor
STATISTICI ALARMANTE
Conform ultimelor date ale OMS publicate în 2017, decesele provocate de cancerul de sân în România au ajuns la 3,682 sau 1,56%. Rata de deces ajustată în funcție de vârstă este de 19,50 la 100.000 de persoane din populație, situând țara noastră pe locul 60 din lume. De altfel, cancerul de sân este pe locul 7 în topul afecțiunilor care provoacă decesul. Potrivit World Cancer Research Fund, cancerul de sân este cel mai frecvent întâlnit cancer la femei și cel de-al doilea cel mai frecvent cancer, cu peste 2 milioane de cazuri noi în 2018. Ratele de screening au fost sub 50% în șapte țări din UE, cu un nivel scăzut de 0,2% în România (potrivit datelor din 2015).În ansamblu, ratele mortalității la cancerul de sân la nivelul UE (standardul mondial) au scăzut de la 17,9/100,000 în 2002 la 15,2 în 2012, iar rata estimată pentru 2020 este de 13,4/100,000.
Revista ştiinţifică Thebreastonline anticipează o scădere cu 10% a mortalității prin cancer mamar până în 2020. Rata scăzută se referă în special la femeile tinere datorită managementului și diagnosticului timpuriu.
Citește și: Riscurile aducerii pe lume a unui copil. La ce să fim atenţi?
TREI MĂSURI DE BAZĂ ÎN PREVENŢIE
- Autoexaminarea lunară a sânilor. Începând încă din adolescență, toate femeile ar trebui să își examineze lunar sânii, de preferat la o săptămână după apariția ciclului menstrual (autoexaminarea se face în fața oglinzii, iar cele mai alarmante semne sunt: noduli, denivelări, modificări de formă, culoare sau simetrie, plieri, mameloane întoarse înăuntru, secreții);
- Controlul medical periodic. Vizita la medic pentru controlul sânilor trebuie efectuată o dată la trei ani până la vârsta de 40 de ani și o dată pe an după vârsta de 40 de ani;
- Mamografia și ecografia. După vârsta de 40 de ani, femeile ar trebui să efectueze anual o mamografie și o ecografie, urmate de o evaluare senologică.
