Premium
Mai mulţi lideri PSD, în frunte cu Eugen Nicolicea, preşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, au lansat scenariul suspendării preşedintelui fără organizarea ulterioară a unui referendum de demitere. Deşi Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR, a declarat pentru STIRIPESURSE.RO că aşa ceva nu este posibil, există trei precedente importante la nivel european. Cel mai apropiat este cel din Republica Moldova, unde preşedintele Dodon a fost suspendat de Curtea Constituţională strict pentru o decizie de numire în funcţie. Jurnalista Sorina Matei prezintă pe blogul personal cele trei precedente.
Vezi şi: Cercetătorii spun că trebuie să consumăm un ou pe zi. Ne scapă de un pericol mortal
"Ce se întâmplă când şeful de stat nu doreşte, din diferite motive, obiective sau subiective, să-şi exercite atribuţiile constituţionale obligatorii, refuzând să semneze un act, un decret sau să promulge o lege? De-a lungul timpului, mai multe state, cu regimuri diferite s-au confruntat cu această situaţie excepţională de blocaj, arată jurisprudenţa comparată internaţională în materie.
În 1990, Regele Baudouin I al Belgiei a fost îndepărtat pentru o zi din scaun iar Guvernul a promulgat legea avortului pe care regele refuza să o semneze din “motive de conştiinţă”, declarând “imposibilitatea regelui de a domni” şi, după 159 de ani, a extins imposibilitatea fizică de a domni, dorită iniţial de constituant, într-o imposibilitate şi de altă natură.
Lituania, o republică parlamentară, în care preşedintele este ales prin vot direct, în 1992, a introdus explicit în Constituţie, posibilitatea că dacă şeful de stat nu promulgă o lege, aceasta să fie promulgată oficial de către Preşedintele Parlamentului.
Folosindu-se de aceste precedente constituţionale, în toamna anului trecut, Republica Moldova, ca să deblocheze o situaţie excepţională de blocaj între preşedinte şi Guvern şi preşedinte şi Parlament, şi ca să evite suspendarea din funcţie şi referendumul de demitere a preşedintelui republicii, după ce acesta a refuzat să semneze decrete, să promulge legi, să respecte şi să aplice deciziile Curţii Constituţionale, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a definit aceeaşi “imposibilitate temporară” a preşedintelui republicii de a-şi exercita atribuţiile constituţionale, instituind mecanismul de interimat al funcţiei pentru restabilirea ordinii constituţionale în ţară.
Astfel, Igor Dodon, preşedintele ales al Republicii Moldova, a fost suspendat temporar din atribuţie de trei ori, ultima oară la începutul acestui an, în Parlament depunându-se chiar un proiect de lege cu sancţiuni inclusiv cu închisoarea pentru demnitarii care nu respectă hotărârile Curţii Constituţionale.
Curtea Constituţională a României, de 26 de ani, în toată jurisprudenţa sa, nu a definit până acum “imposibilitatea temporară” a preşedintelui a-şi exercita atribuţiile constituţionale, nu a separat şi delimitat, funcţional, conceptele constituţionale de “imposibilitate temporară”/“imposibiliate definitivă”, însă Curtea Constituţională a Republicii Moldova a definit mecanismul de interimat al funcţiei pentru restabilirea ordinii constituţionale, folosindu-se de argumente şi articolelele Constituţiei care se regăsesc şi în Constituţia României", scrie Sorina Matei.
Astfel, în cazul unei suspendări temporare neurmate de un referendum de demitere, decizia ar aparţine tot Curţii Constituţionale, nu Palamentului.
Vezi şi: Medicii recomandă frunzele de dud: Combat diabetul şi infecţiile .
