Patru luni au trecut de când un guvern care nu reprezintă pe nimeni s-a instalat la Palatul Victoria. O soluție de compromis între partidele mari și președintele Iohannis în anul electoral, numită ”tehnocrată”, a fost tot ce-a putut da România în plină criză de reprezentativitate a clasei politice de la București.
Trei miniștri din cabinet au călcat grav ” pe bec” de la învestire. Într-un guvern politic - în democrații mai avansate, nu în România - cei trei n-ar fi rezistat mai mult de o săptămână în funcție. E vorba de Ministrul Internelor, Petre Tobă, Ministrul Educației, Adrian Curaj și Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
Primul și-a plagiat lucrarea de doctorat, ceea ce s-a dovedit la puțin timp după ce s-a instalat ministru. În țările Uniunii Europene nu au existat decât doi demnitari care au rămas pe funcții după ce li s-a dovedit frauda academică: Victor Ponta și Gabriel Oprea. Acum îl avem și pe al treilea: Petre Tobă.
Al doilea, Curaj, a fost dovedit într-un evident conflict de interese atunci când s-a aflat că încasează bani de la o obscură Academie de Științe ale Securității Naționale, căreia tot el, în calitate de ministru, i-a semnat bugetul generos pe anul 2016. Tot Curaj este cel care l-a salvat pe Tobă de la un verdict al Ministerului Educației privind plagiatul, desființând rapid o comisie de resort și promițând măsuri radicale pentru sancționarea plagiatelor academice. Doar zilele trecute publicul a avut proba finală că Adrian Curaj n-a vrut decât să tragă de timp. A renunțat la soluțiile radicale și a revenit la vechea lege pe care doar a mai amenajat-o pe ici, pe colo, fără însă a umbla acolo unde era absolut obligatoriu să umble: la componența CNATDCU.
Achim Irimescu s-a hazardat într-o serie de declarații care riscă să pună pe butuci un producător autohton de lactate în legătură cu scandalul bebelușilor decedați din cauze încă necunoscute în Argeș. Irimescu recunoaște senin astăzi că nu există nicio dovadă că respectivele lactate au fost cauza îmbolnăvirii și adaugă chiar : ”poate am greșit, poate nu...”. Greu de calificat un asemenea comportament pentru un demnitar, dar, desigur, noi toți vom plăti despăgubiri firmei afectate (în cazul în care ve decide să acționeze statul român în instanță) nu Ministrul Agriculturii.
Irimescu este un apropiat al lui Cioloș, un bun specialist în agricultură și un cunoscător al politicilor europene în materie. Puțin probabil că va fi sancționat de premier. Tobă este evident trimis cu misiune în acest guvern, nici de el nu se poate atinge Cioloș. De altfel, Tobă a început o serie de ””epurări” la Interne, probabil necesare, având în vedere că acolo s-a strâns mult puroi în ani de zile, pentru că nimeni n-a avut curajul să facă schimbări radicale. Curaj are și el o misiune, dar ea i-a fost încredințată de prietenii de la instituția parazită numită pompos”academie”, și anume aceea de a se face că luptă convingător cu molima plagiatelor universitare, în realitate având grijă să nu se întâmple nimic spectaculos și nimeni să nu-și piardă titlul de doctor.
Cum spuneam la început, un guvern tehnocrat nu reprezintă pe nimeni, asta e valabil în orice democrație. Era un lucru știut de la bun început. În timp, însă, o să înțelegem că fiecare ministru în parte (poate cu mici excepții) reprezintă pe ”cineva”, un grup sau categorie. Unii au o misiune benefică pentru statul român, alții au misiuni private, nu neapărat în interesul colectiv. Sunt, probabil, destui care servesc un partid sau altul. Ăsta e și motivul pentru care PSD și PNL se vor abține de la orice moțiune de cenzură pe parcursul anului electoral 2016.
Ceea ce e mai trist este că, la sfârșitul anului, România nu va ieși din criza de reprezentativitate politică, ci se va adânci și mai mult. Și când vom trage linie, vom constata că așa-zisul ”guvern al străzii” a contribuit cu mult succes la asta.
Comentează