Președintele american Donald Trump a respins propunerea Iranului privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz și reluarea, în termen de șapte zile, a negocierilor asupra programului nuclear al Teheranului. Oferta iraniană prevedea, în schimb, ridicarea blocadei navale americane, relaxarea sancțiunilor asupra exporturilor de petrol și respectarea unei încetări a focului în regiune, potrivit Al Jazeera.
În urmă cu doar câteva minute, președintele Trump, care părăsea Casa Albă pentru a merge în Tennessee, într-o vizită de campanie, s-a oprit și a vorbit cu reporterii în drum spre elicopter. Liderul american a spus că a respins propunerea Iranului.
„Resping acordul lor. Vor să încheie un acord prin care să redeschidă imediat Strâmtoarea Hormuz, pentru că pierd atât de rău”, a declarat Donald Trump.
Trump: "S-au păcălit singuri"
„Acum ies cantități uriașe de petrol... S-au păcălit singuri. Au spus: «Hai să închidem strâmtoarea și să provocăm o problemă pentru lume». Și apoi am apărut eu!
Și am instituit cea mai mare blocadă din istoria militară. Este un zid de oțel. Și o vom menține. Și ghiciți ce? Acum nu mai au niciun ban, pentru că au vrut să închidă strâmtoarea. Iar eu am spus: foarte bine. O VOM ÎNCHIDE NOI PENTRU VOI.”, a mai spus Trump.
"Șah-mat!
Acest lucru vine după ce, în două zile, au fost exportate 40 de milioane de barili de petrol, iar Trump știe asta. Iranul știe. Au o inflație uriașă, nu mai au bani și, practic, nu mai exportă petrol... blocada funcționează, iar pârghiile lor de negociere au dispărut, dacă au avut vreodată vreuna", a încheiat președintele SUA.
Tot în cursul dimineții, Wall Street Journal a citat oficiali de rang înalt din administrație, potrivit cărora președintele Trump a decis că va relua campania de bombardamente după alegerile de la jumătatea mandatului, la începutul lunii noiembrie.
Planul iranian pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, respins de Trump
Planul iranian prevede redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reluarea negocierilor asupra programului nuclear al Teheranului. În schimb, Iranul solicită Statelor Unite ridicarea blocadei navale, renunțarea la sancțiunile asupra petrolului și respectarea unei încetări a focului care să includă și Libanul.
Araghchi a declarat că, în cazul acceptării condițiilor, ar urma să înceapă o perioadă de șapte zile la finalul căreia navigația prin strâmtoare ar putea reveni la normal.
„Dacă există seriozitate din partea SUA pentru a ajunge la un acord și a redeschide Strâmtoarea Hormuz, totul este acum pregătit”, a declarat Araghchi. „Iranul a transmis Statelor Unite, prin Qatar [în calitate de mediator], un plan concret pe șapte zile. Dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, strâmtoarea poate fi redeschisă, iar traficul maritim normal poate fi restabilit în termen de șapte zile.
„Alegerea aparține acum Statelor Unite. Iranul nu acceptă coerciția, amenințările sau intimidarea și nu își va abandona drepturile suverane sub presiune.”
Reuters relatase anterior că Iranul este pregătit să redeschidă ruta maritimă strategică în decurs de o săptămână dacă Washingtonul reduce presiunea militară și ridică blocada. Propunerea fusese transmisă SUA prin intermediari, iar delegația iraniană venită la New York avea mandat pentru negocieri diplomatice.
Strâmtoarea Hormuz, redenumită „Strâmtoarea Trump”
Între timp, vineri seară, el a publicat pe platforma sa Truth Social o postare cu o grafică ce prezintă o hartă în care Strâmtoarea Hormuz este redenumită „Strâmtoarea Trump”.
În cadrul unei întâlniri de trei ore desfășurate la Adunarea Generală a ONU, la New York, la începutul acestei săptămâni, Iranul a propus redeschiderea strâmtorii, ceea ce ar fi redus presiunea asupra piețelor energetice globale, precum și reluarea, în termen de șapte zile, a negocierilor privind programul său nuclear, scrie The Guardian.
În schimb, pe lângă ridicarea blocadei navale, Iranul solicită Statelor Unite să permită deblocarea unei părți din activele iraniene înghețate, să restabilească derogarea care permitea exporturile de petrol iranian în pofida sancțiunilor și să respecte o „încetare a focului pe toate fronturile”.
Acest lucru ar presupune ca președintele SUA să o convingă pe Israel să își oprească atacurile asupra Hezbollah, gruparea susținută de Iran în Liban – o misiune dificilă – și să permită redeschiderea strâmtorii în mare parte în condițiile impuse de Iran, noua rută urmând să treacă predominant prin apele teritoriale iraniene.
De asemenea, Arabia Saudită ar fi îngrijorată că acordul privind ruta maritimă este unul bilateral între Iran și Oman și nu implică statele din Golf în calitate de semnatare comune.
După o întâlnire cu secretarul general al ONU, António Guterres, Pezeshkian a declarat: „Iranul nu s-a retras de la masa negocierilor, dar, având în vedere experiențele din trecut, nu mai are încredere în Statele Unite.”
Anterior, un oficial american declarase că discuțiile cu Iranul, purtate prin intermediari, au fost „pozitive și constructive”, iar vineri ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a prezentat reporterilor, în fața Consiliului de Securitate al ONU, detaliile propunerii.
Blocada SUA pune presiune pe economia Iranului
Blocada navală impusă de SUA exercită o presiune puternică asupra economiei iraniene, în timp ce conflictul din regiune, aflat în cea de-a șaptea lună, a perturbat fluxurile de petrol prin una dintre cele mai importante rute maritime din lume și contribuie la creșterea costului vieții la nivel global.
Pezeshkian a declarat, într-un interviu acordat emisiunii „Face the Nation” de la CBS, că Teheranul este pregătit să poarte negocieri privind programul său nuclear și alte probleme, dar nu va accepta „intimidarea sau coerciția”.
„Iranul nu caută războiul, dar se va apăra împotriva presiunilor, amenințărilor și atacurilor”, a declarat Pezeshkian, adăugând că Iranul a fost deja de acord că „nu trebuie să dezvoltăm arme nucleare”.
Încercările diplomatice anterioare nu au reușit să pună capăt războiului, care a început pe 28 februarie, odată cu atacurile SUA și Israelului.
De atunci, conflictul a alternat între perioade de acalmie și reluarea atacurilor, provocând mii de morți, în timp ce a slăbit forțele convenționale ale Iranului și a afectat și mai mult economia sa deja fragilă.
Iranul și aliații săi au ripostat, extinzând conflictul în întreaga regiune. Iranul a atacat cu drone și rachete aliați ai SUA din Golf, în timp ce aliații săi houthi din Yemen au vizat interese saudite. Miliții aliniate Iranului din Irak au fost acuzate de un atac asupra unei conducte, care a scos temporar de pe piață o cantitate suplimentară de petrol saudit.
Criza umanitară se agravează în Yemen
Violențele din Yemen au provocat o nouă criză umanitară, a anunțat vineri agenția ONU pentru copii, care a raportat o creștere a cazurilor de malnutriție acută în rândul copiilor.
Trump a declarat anterior că nu se grăbește să ajungă la un acord, chiar dacă prețurile ridicate ale petrolului alimentează inflația. În ceea ce privește Iranul, există întrebări legate de posibilitatea ca radicalii care domină forțele de securitate să accepte compromisurile susținute de lideri moderați precum Pezeshkian.
Eforturile diplomatice desfășurate în jurul Adunării Generale a ONU au evidențiat miza globală a conflictului.
Comentează