Fostul judecător constituțional și fost ministru al Justiției, Tudorel Toader, a declarat la Antena 3 CNN că pensia este „un drept câștigat pentru contribuțiile trecute”, comparând situația pensiilor private cu cea a pensiilor magistraților aflată pe masa Curții Constituționale (CCR). El a afirmat că statul „condiționează 30%” din retragere, deși contribuțiile aparțin plătitorilor, și a apreciat că demersul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la o potențială sesizare a CCR este „firesc”.
Toader a comentat posibila legătură cu pensiile de serviciu ale magistraților, subliniind că acolo există componentă bugetară, pe când în cazul pensiilor private „guvernul ia din fondul contribuabililor”.
„Până la urmă, pensia este un drept. Pensia este un drept câștigat pentru contribuțiile trecute, spre deosebire de salariu, care e pe viitor, pentru activitățile ce se vor desfășura. Și aici apare similitudinea (cu situația pensiilor magistraților, n.r.). Dacă la Curte (CCR, n.r.) este problema pensiilor magistraților, care sunt de la bugetul de stat, parte pe contributivitate, parte cu susținerea statului, aici, la pensiile acestea private, efectiv, guvernul ia din fondul contribuabililor. Fiecare a pus acolo, i s-a garantat că poate să retragă. Acum condiționează 30%. Mi se pare firească sesizarea Curții și are legătură cu cealaltă problemă, unde așteptăm, pe 20 octombrie, decizia Curții Constituționale. Până la urmă, Înalta Curte asigură înfăptuirea justiției, iar justiția este pentru cetățeni, pentru români în general”, a explicat Tudorel Toader.
Declarațiile vin pe fondul deciziei conducerii ÎCCJ de a convoca astăzi Secțiile Unite, de la ora 14:00, pentru a hotărî dacă instanța supremă formulează o obiecție de neconstituționalitate înainte de promulgare asupra legii care reglementează plata pensiilor private. Potrivit anunțului oficial, ordinea de zi include expres sesizarea CCR pe „Legea privind plata pensiilor private (PL-x nr. 320/2025)”.
Ce prevede noua lege
Actul normativ adoptat miercuri de Camera Deputaților permite retragerea, la pensionare, a cel mult 30% din suma acumulată, iar restul banilor se achită eșalonat, pe cel mult 8 ani; pacienții cu afecțiuni oncologice pot opta pentru plata integrală într-o singură tranșă. Pentru sumele mici (sub aproximativ 15.372 lei), plata poate fi unică sau eșalonată până la 12 luni.
Anterior, regulile permiteau retragerea integrală a economiilor din fondurile private la momentul pensionării, fără limitări de tranșe, astfel că proiectul marchează o schimbare de paradigmă în plata beneficiilor.
Modificările se aplică tuturor categoriilor de pensii administrate privat, respectiv Pilonul II (obligatoriu), Pilonul III (facultativ) și Pilonul IV (ocupațional). Sumele retrase sunt supuse impozitării conform regimului fiscal aplicabil veniturilor din pensii private.
De ce decide ÎCCJ și ce urmează
ÎCCJ este competentă, potrivit art. 27 lit. b din Legea 304/2022 privind organizarea judiciară, să sesizeze CCR pentru controlul a priori, înainte de promulgare. Convocarea Secțiilor Unite de astăzi are exact acest scop: judecătorii să voteze dacă trimit obiecția de neconstituționalitate.
În paralel, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că va ataca legea la Curtea Constituțională, astfel încât CCR ar putea primi mai multe obiecții pe același subiect, din surse instituționale diferite.
Dacă ÎCCJ decide sesizarea, CCR va fixa termen pentru dezbatere, iar legea nu poate fi promulgată până la soluționarea obiecției. În funcție de soluția Curții – admitere sau respingere – proiectul va fi fie reexaminat de Parlament, fie trimis la promulgare.
Rămâne ca astăzi, de la ora 14:00, judecătorii ÎCCJ să decidă dacă trimit obiecția la Curte. Oricare va fi hotărârea, impactul legii este major pentru milioanele de participanți la fondurile private, întrucât stabilește arhitectura plăților pe următorul deceniu.
Comentează