Premium
Legile justiției intră săptămâna aceasta în linie dreaptă, imediat după ce motivarea Curții Constituționale pe ultima lege din acest parchet legislativ, cea privind organizarea și funcționarea CSM, va fi publicată. Iar semnalele sunt clare în ciuda opoziției manifestate de către oficialii de al Bruxelles și a avertismentului dat de numărul doi din Comisia Europeană, Frans Timmermans. Legile justiției vor fi modificate de actuala majoritate parlamentară fără avizul Comisiei de la Veneția sau al recomândărilor GRECO, cu riscul chiar ca PSD să zboare din PES, iar în cazul României să fie activat articolul 7 din tratatul UE, așa cum s-a întâmplat cu Polonia.
Recent, Timmermans i-a avertizat pe politicieni că România riscă să facă paşi înapoi în ceea ce priveşte independenţa Justiţiei. În plus, oficialul a arătat că României s-ar putea să nu-i fie ridicat Mecanismul de Cooperare şi Verificare nici în 2019. Asta în timp ce în Parlamentul European, mai toți eurodeputații PSD votau împotriva liniei trasate de socialiștii europeni și se pronunțau prin vot împotriva suspendării dreptului de vot pentru Polonia, stat criticat dur și sancționat de către Bruxelles pentru aservirea politică a justitiției prin ultimele modificări aduse legislației de resort.
Un semnal cât se poate de clar că europarlamentarii PSD nu au dorit să gireze prin votul lor, crearea unui precedent, care în actualul context al modificărilor legilor justiției de acasă, ar putea arunca România pe aceeași orbită ca și Polonia.
Turul de forță făcut de Timmermans a fost înțeles în stilul deja binecunoscut de către actuala Putere. "Este ca şi cum aţi fi alergat un maraton şi acum sunteţi pe ultima sută de metri. Alergaţi către linia de finish, nu în sens înapoi, nu vă opriţi, nu staţi pe loc şi, pentru numele lui Dumnezeu, nu începeţi faceţi paşi înapoi“, a cerut liderul european, carea invocat existența unui adevărat război între politicieni și sistemul judiciar.
Liderul PSD,Liviu Dragnea s-a limitat la o ridicare de umeri și la amintirea că deocamdată, legislația românească și Constituție permite, indirect, intervenția și verificarea politicului în zona de justiție. Drept urmare decidenții politici vor acționa ca atare.
"Din partea mea nu a existat în ultimii ani nicio acţiune împotriva sistemului judiciar. N-am făcut nimic care să ştibească independenţa Justiţiei. Dacă discutăm pe senzaţii şi percepţii, nu o să fie bine. (...) Am discutat despre legile justiţiei. De asemenea, am discutat despre amendamentele depuse de către CSM şi asociaţiile de magistraţi, deespre verificara acestora de către Curtea Constituţională. Am discutat despre codurile Penale şi am spus că sunt 3 motive principale pentru care vom continua discuţiile pe acestea: două Directive ale UE, deciziile Curţii Constituţionale şi recomandările Comisiei de la Veneţia. Am discutat despre MCV şi i-am spus că din partea noastră există dorinţa ca acest Mecanism de Cooperare şi Verificare trebuie ridicat cât mai rapid şi noi suntem, dar am spus că trebuie îndeplinite două condiţii: obiectivele din MCV să nu mai fie într-o permanentă schimbare şi să fie luate în considerare progresele înregistrate de România”, a avertizat ,la rândul său, Liviu Dragnea.
Alți lideri PSD au dat toate semnele că va ignora recomandările lui Timmermans și că va continua cu modificările dorite pe legiele justiției. Eugen Nicolicea continuă să susțină că au fost operate dpar mici corecții, în condițiile în care sunt mari probleme cu cele trei legi, în timp ce președintele comisiei parlamentare privind legile justiției, Florin Iordache, a fluturat perspectiva unei eventuale sesizări a Comisiei de la Veneția, scenariu pe care actuala Putere a evitat de luni bune să-l folosească și care puțin probabil să se materializeze și în perioada următoare.
Deocamdată, cele trei legi pe justiție se reîntorc în Parlament, pentru articolele neconstituționale identificate de către judecătorii CCR în urma sesizărilor PNL și ale ÎCCJ. Dar motivarea Curții în cazul celei mai importante legi, cea privind statutul magistraților lasă loc interpretărilor și unor modificări extinse ce pot fi operate în această săptămână în regim fulger de către comisia Iordache.
Practic, CCR a consfinţit demersul prin care PSD i-a amputat masiv puterea preşedintelui Klaus Iohannis în procedura de numire a procurorilor-şefi - Parchet General, DNA, DIICOT sau a conducerii Curţii Supreme. În prezent, Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, aflată acum în vigoare prevede că CSM propune preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Klaus Iohannis poate refuza nelimitat, dar motivat, propunerile făcute de CSM. În ceea ce priveşte Curtea Supremă, ministrul Justiţiei nu are niciun rol.
Conform modificărilor impuse de actuala majoritate PSD-ALDE, CSM face propunerile pentru funcţiile de conducere ale Curţii Supreme, iar preşedintele este obligat să le accepte și să le semneze ca primarul.
Motivarea Curții deschide însă alte perspective. Eliminarea şefului statului din procedura de numire a şefilor Curţii Supreme nu ridică probleme de constituţionalitate, întrucât consolidează rolul CSM de garant al independenţei justiţiei, la fel cum se întâmplă şi în cazul magistraţilor simpli, unde președintele nu mai poate refuza decretul de numire a unui judecător sau procuror.
„Având în vedere caracterul bicefal al autorităţii executive, legiuitorul a optat pentru o procedură în cadrul căreia Guvernul şi Preşedintele să conlucreze. Rolul central în această ecuaţie îl are, însă, ministrul justiţiei, sub autoritatea acestuia funcţionând procurorii constituiţi în parchete. Preşedintele României nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie“ se mai arată în motivarea Curții.
Unul dintre magistraţii CCR, Livia Stanciu, a făcut opinie separată, arătând că, prin noua formă a legii, şeful statului nu ar avea nicio putere reală în numirea conducerilor unor instituţii precum Curtea Supremă, Parchetul General, DNA şi DIICOT, deşi are cea mai mare legitimitate politică. Motivarea CCR nu influenţează direct procedura de revocare a Laurei Codruţa Kovesi. Demiterea şefei DNA a început pe Legea 303/2004, aflată acum în vigoare, deci şeful statului poate să refuze revocarea. Avizul negativ dat de CSM pentru revocare este un argument în plus pentru şeful statului.
Mai mult , rolul preşedintelui este considerat de judecătorii CCR drept unul de „curtoazie, de colaborare între autoritatea executivă şi judecătorească“. Aceste formulări deschid noi posibilități demodificare a legii pentru actuala Putere, pentru că este aplicabilă inclusiv procedurii de numire și revocare a procurorilor-șefi, susțin surse parlamentare din cercul PSD.
"Am vrut să păstrăm rolul președintelui în problema Parchetelor pentru a ne dovedi buna credință și faptul că nu dorim amputate unele atribuții care pot aduce echilibru în sistemul de justiție. Observăm însă că indulgența noastră a fost prost interpretată și că atribuțiile respective pot fi folosite în interese poltiice și pentru calcule electorale. Este posibil ca acum să revenim asupra lor, mai ales că motivarea Curții permite acest lucru", susțin sursele citate, care invocă comportamentul lui Klaus Iohannis în procedura deja declanșată pentru revocarea Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA ca un exemplu clar în acest sens.
Înfară de această modificare esențială, parlamentarii PSD și ALDE trebuie să vină cu soluții pentru o problemă care-l vizează direct pe Liviu Dragnea. CCR a găsit drept neconstituțională posibilitatea ca proiectele de hotărâri judecătorești să fie redactate, în caz de nevoie, de foști judecători care și-au încetat activitatea din motive neimputabile lor. Prevăzută în legea 304/2004 privind organizarea judiciară, prevederea i-a oferit liderului PSD să beneficieze de expertiza Curții pe propriul caz, condamnarea din dosarul „Referendumul”.
Anul trecut, președintele PSD a cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție anularea condamnării la doi ani de închisoare cu suspendare, primită în 2016, deoarece motivarea deciziei definitive nu a fost semnată de aceiași judecători care au pronunțat-o. Atunci ICCJ a respins contestația lui Dragnea, dar acum, decizia CCR legată de această procedură oferă posibilitatea liderului PSD, avocaților și susținătorilor să considere condamnarea respectivă ca nulă, să pună presiune și să ceară redeschiderea cazului în instanță, deși orice modificare a legii nu are caracter retroactiv.
În ciuda faptului că dispun de majoritatea necesară pentru a trece aceste proiecte de lege pe bandaă rulantă prin Parlament, coaliția PSD-ALDE este departe de a înregistra victoria în acest război. Ne putem aștepta ca în termen de maximum două săptămâni, cele trei proiecte să fie, din nou, adoptate de cele două Camere și supuse iar controlului de constituționalitate. Cu alte cuvinte, opoziția ar mai putea o dată să sesizeze Curtea Constituțională, pe alte articole decât a făcut-o în prima etapă și cu alte argumente. Noi decizii ale CCR am putea avea, în cel mai bun caz, pe la începutul lunii aprilie. Dacă și acestea vor fi de admitere parțială a criticilor formulate, cele trei proiecte se vor întoarce, iar, în Parlament.
Abia după ce opoziția își va epuiza muniția, legile Justiției vor pleca la președintele Klaus Iohannis, spre promulgare. Numai că președintele poate cere, în prima fază, reexaminarea proiectelor de lege. Propunerile de modificare s-ar putea întorcae astfel, pentru a treia oară, în Parlamentul condus de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.
Președintele mai dispune de încă un instrument după epuizarea acestei etepae. El poate la rândul său sesiza Curtea Constituțională și, în paralel, Comisia de la Veneția pentru a obține o expertiză pe aceste legi. Mai mult, președintele ar mai putea sesiza CCR și pe un conflict juridic d fiind prevăzute la art. 148 alin. 2 din Constituție : „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”).
Drept urmare. este posibil ca actuala sesiune de primăvară să se termine, iar PSD și ALDE să nu-și vadă publicate decât abia în toamnă cele trei legi în Monitorul Oficial pentru intrarea lor în vigoare.
Pentru politicienii cu probleme în justiție, un astfel de sceanriu se poate dovedi catastrofal. Roțile justiției continuă să se învârtă, iar sentințele judecătorești continuă să fie date. Pentru unii, intrarea în vigoare a noilor prevederi aduse legilor justiției sau a modificărilor care ar putea fi aduse Codului Penal și celui de Procedură Penală s-ar putea dovedi prea târzie.
În disperare de cauză, deja în anumite cercuri social-democrate se vorbește de intensificarea presiunuilor pe judecătorii Curții Constituționale. La nivelul acestui for, se află în lucru, de mai bine de un an, cel puțin o duzină de sesizări de neconstituționalitate, depuse chiar de persoane cu dosare penale la activ, multe din ele de la PSD, care vizează OUG 14 de anul trecut, actul normativ prin care OUG 13 a fost anulată. O eventuală decizie de neconstituționalitate ar putea duce la activarea OUG 13, cu consecințe deja bine-cunoscute : dezincriminarea unor fapte de corupție și regim de pedepse pentru o serie de infracțiuni care țin de acest domeniu.
