Republica Turcă sărbătorește astăzi 98 de ani. Această aniversare fericită ne oferă prilejul de a avea o privire de ansamblu asupra diplomației Republicii – evoluția sa de-a lungul unui secol – precum și asupra parcursului relațiilor turco-române ca exemplu distinct de colaborare regională versatilă la o răscruce geopolitică critică.
Nașterea Turciei moderne a fost manifestarea unei noi ere în relațiile internaționale de după Primul Război Mondial. Sfârșitul imperiilor și formarea statelor naționale în toată Europa a presupus eforturi în rândul comunității internaționale de a explora noi modalități de guvernare. Apariția Republicii Turce în diplomația mondială a fost rezultatul concret al acestei perioade de tranziție în afacerile globale, moment care coincis cu deschiderea unei noi ere.
Născută din cenușa turbulențelor vechi de decenii în Orientul Apropiat, tânăra Republică Turcă s-a autoproclamat ca nou actor prin Tratatul de la Lausanne din 1923. Republica a instituit o diplomație eficientă, construită pe baze trainice, care avea să deschidă calea pentru recuperarea locului tinerei Turcia în familia națiunilor lumii. Cu această înțelegere, Turcia a adoptat o poziție proactivă cu privire la principiile majore ale independenței, raționalității și solidarității. Ca atare, diplomația turcă a urmărit pacea și stabilitatea durabilă. Această paradigmă a fost enunțată în deviza lui Kemal Atatürk „Pace acasă, pace în lume”.
Transpunerea acestei politici la dimensiunea regională a adus cu sine inițiative exemplare în sud-estul Europei și Orientul Mijlociu. Într-o perioadă de frământări în care agresiunea și iredentismul creșteau în întreaga lume, Turcia a făcut pași importanți pentru a asigura securitatea și cooperarea în Vest și Est, într-un moment în care se profila cel de-al Doilea Război Mondial. România și-a asumat un rol cheie în diplomația turcă în acea perioadă. Eforturile comune ale întemeietorilor Turciei și României au generat Antanta Balcanică în 1934, un model timpuriu al proprietății regionale contemporane.
Natura multilaterală și de cooperare a politicii externe a Turciei a continuat să influențeze relațiile Turciei în timpul și după Războiul Rece. Afirmându-și locul în legătura transatlantică, Turcia a aderat la NATO și s-a remarcat printre primii membri ai Consiliului Europei și ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. Perioada de după 1991 a fost marcată de recalibrarea activelor și tradiției Turciei pentru implicarea sa globală și viziunea atotcuprinzătoare.
Deviza de pace a diplomației turce din primii ani republicani rămâne reperul politicii externe a Turciei de astăzi. Aliniindu-și dezideratele primare la nevoile și realitățile contemporane, Turcia recurge la capacitatea ei de soft power, cu un discurs îmbogățit cu multiple valențe. Folosim platforme multilaterale pentru dialog și mediere, precum și ca mijloace de a ne promova politica și a ne menține extinderea globală. Seria anuală de Conferințe de Mediere de la Istanbul și Forumul Diplomației de la Antalya (ADF) sunt două inițiative majore în acest sens. Ministrul Bogdan Aurescu a susținut o prelegere la ediția ADF din acest an.
În conformitate cu prioritizarea cooperării și solidarității în platformele multilaterale, Turcia urmărește o politică externă umanitară. Printre diversele elemente pe care le-am pionierat pe acest palier, preocuparea pentru fenomenul migrației ilegale și a imigranților ocupă un loc aparte. Sub lumina reflectoarelor comunității globale, Turcia găzduiește cel mai mare număr de persoane strămutate din lume. Din cele aproximativ 4 milioane de persoane strămutate pe care Turcia le găzduiește pe propriul teritoriu, 3,7 milioane (peste nouăzeci la sută) sunt sirieni. Primirea acestor civili nevinovați în Turcia nu se limitează doar la adăpostul oferit, ci implică un întreg set de servicii de cazare, educație și sănătate.
Adoptând principiul de bază al proprietății regionale, formatele regionale sunt manifestări moderne ale angajamentului nostru istoric pentru solidaritate. Organizația pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) și Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) sunt platforme concrete majore pentru care Turcia a fost cea care a deschis calea. Coeziunea noastră specială în OCEMN și SEECP servește binelui colectiv în regiunea extinsă a Europei de Sud-Est și bazinul Mării Negre, menținând rolul constructiv pe care l-am asumat în secolul trecut pentru regiunea noastră comună.
Turcia și România sărbătoresc anul acesta a 10-a aniversare a Parteneriatului lor Strategic. Relațiile și colaborarea noastră în continuă creștere în aproape fiecare domeniu sunt o imagine excepțională.
Începând cu 2021, Turcia și România sunt cei mai mari parteneri comerciali din Europa de Sud-Est, cu un volum al schimburilor comerciale de aproximativ 7 miliarde de dolari. Întrucât antreprenorii turci dintr-o multitudine de sectoare au fost printre primii care au înțeles și promovat importanța României ca nou partener comercial cu potențial promițător după 1989, investițiile turcești au depășit deja nivelul de 7 miliarde de dolari, plasând Turcia printre cei mai mari investitori străini după SUA și UE. Aceste cifre plasează România în fruntea partenerilor economici ai Turciei din Europa Centrală și de Est. Antreprenorii turci au făcut din România a doua lor casă și constituie o comunitate de străini bine integrați în țară.
Prezența minorității turco-tătare în România este o altă componentă majoră a dimensiunii umanitare în relațiile de prietenie strânsă și de bună vecinătate dintre țările noastre. Comunitatea turco-tătară se bucură de drepturile pe care i le acordă Constituția și politicile incluzive ale României prin modelul dobrogean.
Prin tradiția noastră de solidaritate pentru stabilitatea regională, integrată în viziunea noastră comună și Alianța sub umbrela NATO, îndreptăm dialogul de securitate către o legătură cuprinzătoare din interiorul Alianței, prin Mecanismul Trilateral Turcia-România-Polonia.
Mecanismul Trilateral cuprinde deja 9 ani și 7 reuniuni ministeriale de externe. Vom sărbători a 10-a sa aniversare în 2022. Acesta a fost extins în august 2021 și la nivel trilateral de consilieri de securitate națională, format care va continua în anii următori să ne consolideze terenul comun. Mecanismul ne-a oferit ocazia de a evalua și supraveghea evoluțiile de securitate transatlantică, de la Marea Baltică la Marea Neagră, cuprinzând o zonă largă de la Balcani la Caucaz.
Trilaterala ministerială din acest an a avut loc la București în perioada 22-23 aprilie 2021 și a culminat cu dimensiunea bilaterală. Miniștrii Aurescu și Çavuşoğlu au marcat cea de-a 10-a aniversare a Parteneriatului Strategic Turcia-România prin intermediul unei conferințe tematice pe care au inaugurat-o împreună. Vizita ministrului turc al Apărării Naționale Hulusi Akar în România în perioada 8-9 martie a fost, de asemenea, o parte integrantă a sărbătorii noastre.
Preluarea Comandamentului Forţei de reacţie rapidă a NATO (VJTF) de către forțele armate turce în ianuarie 2021 a complementat aceste vizite. Forțele terestre turce au condus exercițiul multinațional Steadfast Defender 21, desfășurat pe teritoriul României în mai 2021. Acesta a constituit o manifestare puternică a Alianței noastre și a relațiilor de bună vecinătate.
Nașterea Republicii Turce moderne a pecetluit prietenia și solidaritatea veșnică dintre popoarele turc și român. Diplomațiile turce și române au menținut acest impuls pe tot parcursul secolului al XX-lea. Am transformat această voință reciprocă într-o sinergie în beneficiul celor două națiuni și nu numai. De ziua ei, la 98 de ani, Republica Turcă este hotărâtă să aprofundeze tot mai mult această prietenie valoroasă.
Comentează