Prim-ministrul Ilie Bolojan l-a primit, miercuri, la Palatul Victoria, pe ministrul Transporturilor şi Infrastructurii din Republica Turcia, Abdulkadir Uraloğlu, el transmiţând că, în contextul economic dificil actual, România va aplica un tratament corect şi echitabil tuturor companiilor implicate în proiecte de infrastructură, indiferent de ţara de provenienţă. În plus, Guvernul României va acţiona pentru accelerarea şi eficientizarea procesului de emitere a vizelor, atât pentru angajaţii companiilor turceşti care desfăşoară activităţi în România, cât şi pentru turism.
Potrivit Executivului, întrevederea a prilejuit o discuţie aplicată asupra oportunităţilor de cooperare în domeniile transporturilor şi infrastructurii.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat că, în contextul economic dificil actual, România va aplica un tratament corect şi echitabil tuturor companiilor implicate în proiecte de infrastructură, indiferent de ţara de provenienţă. De asemenea, a precizat că Guvernul României va acţiona pentru accelerarea şi eficientizarea procesului de emitere a vizelor, atât pentru angajaţii companiilor turceşti care desfăşoară activităţi în România, cât şi pentru turism, cu obiectivul de a creşte semnificativ numărul turiştilor turci care vizitează România.
”Un alt punct important al discuţiilor a vizat dezvoltarea cooperării trilaterale România – Bulgaria – Turcia în domeniul infrastructurii rutiere şi feroviare, pentru îmbunătăţirea conectivităţii regionale şi susţinerea dezvoltării economice a tuturor celor implicaţi”, arată comunicatul Guvernului.
Prim-ministrul a subliniat poziţionarea strategică a României şi disponibilitatea ţării noastre de a fi un partener de încredere în eforturile de reconstrucţie din Ucraina.
”Totodată, partea română a transmis că va acţiona clar şi corect pentru ca viitoarea reuniune a Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt România – Turcia să aducă rezultate concrete şi benefice pentru ambele ţări”, precizează sursa citată.
La întrevedere au mai participat, din partea română, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Ciprian Şerban, şi şeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, iar din partea Republicii Turcia, ambasadorul la Bucureşti, Özgür Kıvanç Altan, şi directorul general pentru Uniunea Europeană şi Relaţii Internaţionale din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
Firmele turcești construiesc autostrăzi în România
Companiile turcești au devenit în ultimii ani un pilon al construcției de infrastructură rutieră din România, câștigând contracte majore pentru autostrăzi, drumuri expres și centuri ocolitoare. Printre cele mai active firme se numără Makyol și Yapi Merkezi, implicate pe segmente importante ale autostrăzii Sibiu–Făgăraș și pe alte loturi din Sibiu–Brașov și Sibiu–Pitești, dar și în proiecte precum drumul expres Pitești–Craiova. La rândul său, Alsim Alarko a câștigat lucrări semnificative pe centura de sud a Bucureștiului (A0). Asocierea Mapa–Cengiz are în execuție cel mai dificil tronson de pe Sibiu–Pitești, între Boița și Cornetu, iar compania Nurol s-a impus pe Autostrada Transilvania, între Suplacu de Barcău și Nușfalău.
Pe lângă aceste firme cu vizibilitate crescută, în România și-au făcut loc și alte companii turcești de anvergură, precum Kalyon, Özaltın, İlci și Gülermak, câștigătoare ale unor licitații recente pentru proiecte de pe Autostrada A1 și alte tronsoane strategice. De asemenea, firme auxiliare precum Karmod furnizează infrastructură modulară (birouri, spații de cazare pentru muncitori) pentru marile șantiere, ceea ce arată amploarea prezenței turcești pe piața locală, nu doar în execuția propriu-zisă, ci și în serviciile conexe.
În total, din 2019 până în prezent, companiile turcești au obținut contracte în valoare de peste 3,5 miliarde de euro, care însumează peste 200 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres. Această prezență masivă se explică prin capacitatea tehnică și financiară a firmelor, dar și prin interesul României de a atrage constructori puternici pentru accelerarea proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene.
Comentează