Grecia are nevoie de peste 80.000 de angajați în hoteluri și restaurante înainte de sezonul estival, iar guvernul caută să acopere acest deficit cu angajați străini și cu solicitanții de azil. Problema a apărut în criza economică, s-a accentuat în pandemie și pare greu de gestionat, scrie Euronews.
Pe faţada tavernei Karyatis, într-o piaţetă împrejmuită de palmieri şi plante decorative, pe un afiş scrie: „Se caută personal – bucătari, ospătari, ajutoare la bucătărie.” Cu un număr-record de turişti aşteptaţi în această vară la Atena, proprietarii nu vor să lase nimic la voia întâmplării. „Devine tot mai greu să găseşti angajaţi”, spune Dimitris Stathokostopoulos, care conduce localul împreună cu fratele său. „Turismul este în creştere, dar în prezent grecii preferă joburile de birou, de la 9 la 5, care nu implică ture de noapte sau weekend.”
În pragul unui sezon ce urmează să fie extrem de aglomerat, căutarea angajaților e deja o urgenţă neaşteptată. Grecia rămâne una dintre destinaţiile preferate ale Europei, dar duce lipsă acută de angajaţi. Deficitul este atât de mare încât, cu doar câteva săptămâni înainte ca turiştii să înlocuiească pistele aeroporturilor cu litoralul, aproximativ 80.000 de posturi din sectorul hotelier şi alimentar nu au fost încă ocupate.
Stathokostopoulos nu este singurul antreprenor care se luptă să recruteze personal pentru taverna sa, care se anunţă a fi foarte căutată în această vară. În toată ţara, hotelierii se întrec în oferte pentru manageri de recepţie, ospătari, bucătari, curăţenie, salvamari şi personal de securitate la intrare. Pe insule mari, precum Creta şi Rhodos, sunt tot mai numeroase cazurile în care patronii „fura” angajaţi unii de la alţii, oferind salarii şi condiţii mai bune de muncă.
„Este în parte o moştenire a pandemiei COVID-19, pe care întreaga Europă a resimţit-o, dar în Grecia problema este deosebit de acută”, explică Giorgos Hotzoglou, preşedintele Federaţiei Panhellenice a Lucrătorilor din Alimentaţie şi Turism (POEET). „Vedem o lipsă fără precedent de muncitori calificaţi şi cu experienţă, mai ales în hoteluri şi restaurante, după ce mulţi angajaţi au plecat în timpul lockdown-ului şi nu s-au mai întors. Astfel, acum avem nevoie de aproximativ 80.000 de salariaţi.”
„După încheierea sezonului, lucrătorii pot beneficia de doar trei luni de indemnizaţie de şomaj. Într-o perioadă marcată de criză a costului vieţii, cum ar putea să supravieţuiască restul anului?”, a spus Hotzoglou.
Turismul nu este singurul sector afectat. Construcţiile şi agricultura resimt, de asemenea, lipsa forţei de muncă, într-o ţară care se confruntă cu un declin demografic accentuat şi încă se resimte după plecarea a peste 500.000 de studenţi şi specialişti în timpul crizei economice.
Pentru a contracara deficitul, guvernul de centru-dreapta, sub presiunea unor parlamentari, a semnat acorduri bilaterale de „mobilitate a forţei de muncă” cu ţări precum Egipt, Vietnam, Bangladesh, Georgia, India şi Moldova. „Tocmai am primit o ofertă de muncă de la o companie din Dubai, pe care o iau în considerare”, spune Stathokostopoulos. „Acum aplică din Asia şi din alte colţuri ale lumii.”
Solicitanţii de azil, care până recent stăteau în centre de refugiaţi, vor fi anagajați în nordul Greciei după ce vor urma cursuri de pregătire la Asociaţia Hotelierilor Eleni – un pas fără precedent într-o ţară unde paza de coastă şi alte autorităţi sunt acuzate de ONG-uri de respingeri ilegale ale migranţilor.
”Grecia va avea nevoie de 750.000 de salariati până în 2050”
De când a preluat conducerea ministerului de Interne în martie, Makis Voridis, fost activist de extremă dreapta, a promis expulzări „ferme” ale migranţilor consideraţi ilegali, întărind o politică guvernamentală descrisă drept „dură, dar corectă”.
„E de neconceput să vorbim tot mai mult despre deportări, când statisticile arată că Grecia va avea nevoie de 750.000 de salariati până în 2050”, atrage atenţia Sofia Kouvelaki, directoarea proiectului Home Project, ce sprijină copii refugiaţi şi migranţi la Atena. „Peste 1.400 de copii au trecut prin adăposturile noastre, iar sute s-au remarcat în joburi adesea foarte calificate, când li s-a oferit şansa.”
Nu trebuie trecut cu vederea că actuala criză de personal este şi rodul propriului succes al Greciei: odată redresată, economia ţării a devenit una dintre cele mai dinamice din Europa, iar rata şomajului s-a înjumătăţit, de la 18% la 9%, în ultimii şase ani.
„Am creat 500.000 de locuri de muncă în sectoare precum construcţii, logistică, retail şi sănătate”, spune Spiros Protopsaltis, guvernatorul Agenţiei Publice pentru Ocuparea Forţei de Muncă (DYPA). „Ruptura mediatică legată de posturile vacante e, cred eu, puţin exagerată, dar încă avem surse neexploatate de forţă de muncă… pornind de la femei.”
Timpul este esenţial. Până în 2028, ministerul turismului preconizează 40 de milioane de vizitatori – de aproape patru ori populaţia ţării –, datorită creşterii sosirilor din pieţe emergente precum India şi China. În plus, sezonul turistic se prelungește, în contextul schimbărilor climatice şi a evoluţiei obiceiurilor de călătorie.
Grecia organizează deja târguri de joburi în Germania, Olanda şi Marea Britanie. Pe lângă străini, speră şi la revenirea în țară a grecilor plecaţi în timpul crizei economice, spune Protopsaltis: „Le spunem oamenilor: «Întoarceţi-vă! Economia Greciei nu mai e ce era odată. Ne merge foarte bine.»”
Comentează