Ţuţuianu: Misiunile NATO de la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu cresc viteza de răspuns la ameninţările şi provocările de securitate

Ministrul Apărării Naţionale, Adrian Ţuţuianu, a declarat joi, cu ocazia ceremoniei de certificare a Forţelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF) dislocate la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu pentru poliţie aeriană, că misiunile NATO de acest gen cresc viteza de răspuns la ameninţările şi provocările de securitate în curs de dezvoltare.

"Am dorit să fiu prezent, astăzi, aici, ca semn al aprecierii mele faţă de misiunile complexe pe care le executaţi în Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, misiuni care vor contribui la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi a celei de descurajare, precum şi la consolidarea interoperabilităţii între Forţele Aeriene române şi cele canadiene. Accentuez conceptul de descurajare pentru că el trebuie înţeles în adevăratul sens. Din păcate, anul 2014 a însemnat o schimbare fundamentală a paradigmei de securitate de pe întreg continentul european. Impactul direct şi semnificativ şi-a făcut simţită prezenţa la nivel global. Însă, pe flancul estic al Alianţei impactul şi implicaţiile sunt mult mai profunde şi complexe. În acest context, această misiune demonstrează vigilenţa NATO, dar şi creşterea vitezei de răspuns la ameninţările şi provocările de securitate în curs de dezvoltare şi diversificare" - a afirmat ministrul Ţuţuianu.

Ministrul Apărării Naţionale a apreciat, de asemenea, că situaţia de securitate din zonă necesită măsuri corespunzătoare, Alianţa Nord Atlantică având în curs de implementare o serie de strategii adecvate. "Situaţia geopolitică în regiunea ţării noastre este una complicată care necesită un set de măsuri adecvate. Alături de misiunile de poliţie aeriană, sunt şi alte măsuri care vizează întărirea securităţii în zonă, printr-o prezenţă înaintată adaptată a forţelor Aliate în structurile multinaţionale înfiinţate pe teritoriul naţional. Am în vedere comandamentul Diviziei multinaţionale Sud-Est şi Unitatea de integrare a forţelor NATO din Bucureşti şi Brigada multinaţională de la Craiova (MND-SE HQ, MN-BDE şi NFIU), dar şi exerciţiile comune desfăşurate în Marea Neagră" - a subliniat ministrul.

Ministrul Adrian Ţuţuianu a reliefat şi faptul că România este unul dintre membrii NATO care au înţeles necesitatea stringentă a reconfigurării bugetelor apărării şi înscrierea acestora pe o tendinţă ascendentă. "Credibilitatea NATO, în general, dar şi a statelor membre, în particular, va depinde, în final, de alocarea de către statele membre a resurselor necesare pentru asigurarea capabilităţilor militare de care avem nevoie într-un context de securitate atât de complex cum este cel de astăzi. România este ferm angajată în această direcţie, iar până la sfârşitul anului, ţara noastră va deveni una dintre cele doar şase ţări NATO care a înţeles şi depune toate eforturile pentru îndeplinirea angajamentul de alocare a 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare. Acest angajament politic urmează să fie susţinut pe o perioadă de zece ani, până în anul 2026, iar programul de înzestrarea a armatei a fost construit pe o asemenea alocare financiară. Anul 2017 este unul extrem de important nu numai din punct de vedere al dotării Armatei Române, dar demonstrează, alături de parteneri şi aliaţi, capacitatea ţării noastre de mobilizare şi manevră a forţelor combatante în regiunea Mării Negre, cu un grad mare de interoperabilitate şi precizie' - a concluzionat ministrul Adrian Ţuţuianu.

În finalul alocuţiunii, ministrul apărării naţionale, a subliniat continuitatea colaborării româno-canadiene, pe segmentul forţelor aeriene, considerând-o plină de substanţă, în acest sens amintind şi exerciţiul româno-canadian din anul 2014, DACIAN FLAG, de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, la care partenerii noştri au participat cu şase aeronave CF-18 Hornet, dar şi în exerciţiu româno-canadian din anul 2016, care a avut loc tot la Constanţa, unde aceştia au participat cu patru aeronave de tipul CF-18 Hornet.

La ceremonia desfăşurată pe platforma de parcare a aeronavelor au participat Ambasadorul Canadei, la Bucureşti, Kevin Hamilton, general locotenent de aviaţie Ruben C. Garcia Servert - comandantul Centrului pentru Operaţiuni Combinate al NATO (CAOC), de la Torrejon - Spania, generalul de brigadă Scott Clancy, directorul general al Planificării din RCAF, ofiţeri superiori. Detaşamentul canadian Air Task Force Romania, detaşat la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, este format din aproximativ 135 de militari (piloţi şi personal tehnic) şi aeronave CF-188 Hornet şi va executa, în următoarele patru luni, alături de aeronavele MiG-21 LanceR şi militarii Forţelor Aeriene Române, misiuni de poliţie aeriană întărită sub comandă NATO. Misiunile desfăşurate în comun cu piloţii români vor contribui la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi a celei de descurajare, precum şi la consolidarea interoperabilităţii între forţele aeriene române şi canadiene.

Dislocarea avioanelor RCAF în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianţei, atât în zona de nord, cât şi în zona de sud şi demonstrează unitatea şi determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate, conform Agerpres. Forţele Aeriene Regale Canadiene se află la a doua misiune în România, după cea executată în perioada aprilie-august 2014 la Baza 71 Aeriană General Emanoil Ionescu, de la Câmpia Turzii şi iau parte la această misiune, pe bază rotaţională cu alte naţiuni aliate, ca parte a operaţiunii Reassurance.