Premium
Biserica Ortodoxă a Ucrainei și Biserica Greco-Catolică Ucraineană vor înfiinţa un grup comun de lucru pentru a studia o posibilă tranziție la calendarul gregorian, conform RBC, scrie Rador.
"Pe 24 decembrie, Părintele și Șeful Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, Preafericitul Sviatoslav, s-a întâlnit cu Mitropolitul Kievului și al Întregii Ucraine, Preafericitul Epifanie, la reședința sa de pe teritoriul Mănăstirii Sf. Mihail - Cupola de Aur" - anunţă Biserica Greco-Catolică Ucraineană.
Potrivit unui comunicat de presă, întâistătătorii celor două biserici au acordat o atenție deosebită coordonării pozițiilor privind reforma calendarului bisericesc, care devine din ce în ce mai acută înaintea sărbătorilor de Crăciun și Paște.
După discuții, părţile au propus crearea unui grup comun de lucru, care va trebui să studieze problema.
Biserica Ortodoxă Ucraineană (Mitropolia de Kiev) a ridicat de mai multe ori problema trecerii la calendarul gregorian și sărbătorirea Crăciunului pe 25 decembrie.
Diferenţa dintre calendarul iulian şi cel gregorian
Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului într-un an: cel al egiptenilor - care era mai corect, dar nici el perfect - de 365 zile, şi cel al romanilor - care era de 355 zile. Totuşi, rămânea anual o diferenţă de zece zile între aceste două sisteme, dar şi între fiecare dintre ele şi calendarul solar.
Din dorinţa de a pune în acord aceste calendare cu cel ceresc, împăratul roman Iuliu Cezar a adoptat, în anul 46 î.Hr., sistemul de calcul egiptean, numit "calendarul iulian". De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Sfintelor Paşti ziua de 21 martie - echinocţiul de primăvară, precizează site-ul www.crestinortodox.ro.
La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit "gregorian" sau "stilul nou".
În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, cele mai multe Biserici Ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian. Cu toate acestea, data Sfintelor Paşti se calculează tot pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu, de aici provenind neconcordanţa cu data Paştelui din Biserica Catolică.
Au rămas câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat - Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, care se numesc "pe stil vechi", pentru că prăznuiesc Sfintele Paşti şi toate sărbătorile după vechiul calendar (adică după "stilul vechi").
