Premium
Planul de acțiune propune 20 de măsuri, în special pentru consolidarea cooperării cu țări precum Tunisia, Libia sau Egipt, pentru a preveni plecările și pentru a crește returnarea migranților ilegali.
La două săptămâni după criza franco-italiană din jurul navei "Ocean-Viking", miniștrii de Interne europeni reuniți la Bruxelles au aprobat, vineri, 25 noiembrie, un plan de acțiune pentru "a nu reproduce acest gen de situație".
Întâlnirea fusese convocată la cererea Parisului, care a acceptat în mod "excepțional", pe 11 noiembrie, debarcarea celor 234 de migranți de pe "Ocean-Viking" pe pământ francez, după refuzul guvernului italian de extremă dreapta al Giorgiei Meloni de a primi această navă umanitară care fusese blocată de mult timp în largul coastelor italiene, relatează Le Monde preluat de Rador.
La sosirea sa, ministrul francez, Gérald Darmanin, repetase că Franța nu va primi solicitanții de azil care sosesc în Italia câtă vreme Roma nu va "respecta legea mării".
Planul de acțiuni de urgență, prezentat luni de Comisia Europeană și avizat de miniștri, propune 20 de măsuri, în special pentru consolidarea cooperării cu țări precum Tunisia, Libia sau Egipt pentru a preveni plecările și a crește returnările migranților în situație neregulamentară.
De asemenea, planul prevede o mai bună coordonare și schimb de informații între state și ONG-urile care salvează migranții pe mare și intenționează "să promoveze discuțiile în cadrul Organizației Maritime Internaționale [IMO]" cu privire la "orientări pentru navele care efectuează operațiuni de salvare pe mare".
"Ţările din sudul Mediteranei trebuie să-și deschidă porturile" pentru navele de salvare a migranților "care ajung în apele lor teritoriale", a subliniat Gérald Darmanin.
"Criza 'Ocean-Viking' a fost un pic de improvizație", a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas. Acolo, "avem 20 de acțiuni specifice, un acord politic important, toată lumea se angajează să lucreze pentru a nu reproduce acest gen de situație", a comentat el la finalul întâlnirii, pe care a calificat-o drept "pozitivă". Dar "aceasta nu este soluția finală", a recunoscut ministrul francez, cerând statelor membre să avanseze negocierile pentru o reformă a migrației și a azilului în Uniunea Europeană (UE), care stagnează de mai bine de doi ani.
Planul de urgență intenționează și relansarea unui mecanism temporar de solidaritate european aprobat în iunie, la inițiativa Franței, care deținea atunci președinția Consiliului UE. Circa douăsprezece țări s-au angajat în mod voluntar, pentru a ușura statele mediteraneene, să primească aproximativ 8.000 de solicitanți de azil sosiți în aceste țări în decurs de un an, Franța și Germania luând fiecare câte 3.500. Dar criza "Ocean-Viking" a determinat Parisul să-și suspende "relocările" din Italia.
"Trebuie să ieșim dintr-o situație în care aceleași state sunt chemate să primească nave și să efectueze relocări din alte state membre. Franța își va relua relocările atunci când va fi cazul", a postat pe Twitter Gérald Darmanin după întâlnire.
La rândul său, ministrul italian Matteo Piantedosi a afirmat că a remarcat o "convergență de poziții" în timpul întâlnirii, precizând că l-a "primit cu cordialitate" pe omologul său francez. Acesta din urmă l-a invitat să vină la Paris înainte de următoarea întâlnire a miniștrilor de Interne programată pe 8 decembrie la Bruxelles.
Migrația revine pe agenda europeană, în timp ce intrările neregulate la frontierele externe ale Uniunii sunt în creștere (280.000 în primele zece luni ale anului, +77%). Presiunea este deosebit de puternică pe Ruta Balcanică (+168% în aceeași perioadă). Comisia pregătește un alt plan de acțiune pentru a încerca să stopeze această creștere.
Cifrele nu ating nivelul crizei refugiaților din 2015-2016. Dar posibilitatea unui nou val de sosiri de ucraineni în această iarnă, deoarece milioane dintre ei au rămas fără electricitate din cauza bombardamentelor rusești, alimentează și preocupările europene.
Ministrul grec al Migrației și Azilului, Notis Mitarachi, s-a plâns că Turcia nu respectă un acord de migrație din 2016 care include preluarea migranților care nu au obținut dreptul la azil. El a considerat, de asemenea, că mecanismul voluntar de solidaritate "nu este suficient", solicitând o soluție "obligatorie".
La rândul ei, secretarul de stat belgian pentru azil și migrație, Nicole de Moor, a mai cerut "solidaritate pentru statele membre precum Belgia, care fac mai mult decât partea lor, dar își văd capacitățile de primire saturate de fluxuri secundare, de luni întregi".
