Uniunea Europeană ar putea admite noi membri până în 2030, a declarat şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, în timp ce oficialii de la Bruxelles au lăudat eforturile de a face reforme ale liderilor din Moldova, Muntenegru şi Albania, criticând în acelaşi timp regresul democratic din Serbia şi declinul şi mai accentuat din Georgia, relatează The Guardian, potrivit news.ro.
Comisia Europeană a publicat marţi rapoartele anuale cu privire la cele 10 ţări care aspiră să adere la UE, după ce invazia rusă în Ucraina în 2022 a dat un nou impuls unui proces de extindere care era de mult timp în impas.
„Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina şi schimbările geopolitice fac ca argumentele în favoarea extinderii să fie foarte clare”, a confirmat Kaja Kallas. „Este o necesitate, dacă vrem să fim un actor mai puternic pe scena mondială”, a subliniat ea într-o conferinţă de presă.
Şefa politicii externe europene a adăugat că „aderarea unor noi ţări la Uniunea Europeană până în 2030 este un obiectiv realist” şi a precizat că Muntenegru este cea mai avansată în procesul de aderare şi favorită pentru statutul de membru, alături de Albania. Detalii AICI
Kallas, fost prim-ministru al Estoniei, a mai spus că aderarea la UE ar putea fi o „garanţie majoră de securitate” pentru Ucraina şi că nicio ţară candidată nu a implementat vreodată reforme atât de radicale în timp de război.
Vorbind din oraşul Pokrovsk, cel mai fierbinte punct al frontului în prezent, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat jurnaliştilor de la Bruxelles că doreşte ca Ucraina să adere la UE înainte de 2030.
Oficialii europeni au lăudat şi Moldova, al cărei guvern a acuzat Rusia că a organizat o campanie subversivă fără precedent pentru a influenţa alegătorii prin finanţarea ilicită a partidelor, cumpărarea de voturi şi campanii de propagandă.
Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova, care are o populaţie de 2,4 milioane de locuitori, a înregistrat cele mai mari progrese dintre toate ţările într-un an, „în ciuda ameninţărilor hibride continue şi a încercărilor de destabilizare a ţării în drumul său către UE”.
Georgia și Serbia, criticate
Au existat însă critici aspre la adresa autorităţilor din Georgia, despre care Kos a spus că este o ţară candidată la aderarea la UE doar cu numele. Liderii UE au suspendat negocierile de aderare cu Georgia anul trecut, după o represiune violentă împotriva protestatarilor paşnici care au ieşit în stradă împotriva legii „agenţilor străini”, inspirată de Rusia, care impune grupurilor societăţii civile să se înregistreze sub această etichetă stigmatizantă dacă primesc fonduri din străinătate.
Parlamentul European a raportat în iulie că, după proteste, peste 500 de persoane au fost reţinute în cadrul „procedurilor administrative”, dintre care 300 au fost supuse torturii sau altor forme de tratament inuman şi degradant.
Adresându-se direct liderilor guvernului georgian, Kos a spus că aceştia îndepărtează poporul de UE: „Dacă sunteţi serioşi în privinţa UE, atunci ascultaţi-vă poporul şi încetaţi să-i băgaţi în închisoare pe liderii opoziţiei, jurnaliştii şi oamenii care gândesc diferit de voi. Atunci vom putea discuta”.
Oficialii au declarat că perspectivele sunt mixte pentru Serbia, al cărei preşedinte autoritar, Aleksandar Vučić, s-a confruntat cu un an de proteste în masă împotriva corupţiei, declanşate de dezastrul de la gara Novi Sad, unde prăbuşirea acoperişului a ucis 16 persoane. Comisia, acuzată de mult timp că este prea blândă cu Serbia, a adoptat recent o poziţie mai fermă faţă de guvernul de la Belgrad. Kos a criticat „regresul în ceea ce priveşte libertatea de exprimare şi libertatea academică” şi a declarat că autorităţile sârbe trebuie „să-şi clarifice opţiunea strategică” evitând retorica anti-UE.
O extindere dificilă
Extinderea UE necesită unanimitatea celor 27 de state membre existente, inclusiv Ungaria. Guvernul de la Budapesta blochează în prezent următorul pas în negocierile de aderare ale Ucrainei, cu efectul neintenţionat de a opri şi progresul Moldovei, deoarece cele două procese sunt legate.
Pentru a evita veto-ul Budapestei, oficialii studiază modalităţi de a avansa în negocieri fără a obţine aprobarea formală a tuturor celor 27 de ţări.
Unii politicieni au cerut UE să se reformeze înainte de a admite noi membri, în contextul îngrijorărilor că o uniune de peste 35 de ţări ar duce la paralizie politică. Acest lucru ar putea însemna, de exemplu, abolirea veto-ului în politica externă, după ce au fost nemulţumir că UE este „ţinută ostatică” de un singur stat membru.
Kos a sugerat că nu este necesară reformarea UE înainte de admiterea Muntenegrului, cu o populaţie de 624.000 de locuitori, sau a Albaniei, care are 2,7 milioane de locuitori, potrivit datelor Băncii Mondiale. Ea a afirmat că nu vor exista „implicaţii financiare majore” pentru niciun domeniu important pentru membrii actuali ai UE în urma extinderii către aceste ţări.
În privat, oficialii recunosc că Ucraina, care avea o populaţie de 41,4 milioane de locuitori înainte de război şi are nevoie de reconstrucţii masive, este un caz aparte, iar aderarea la UE va pune în faţa unor alegeri dificile unii dintre cei mai fideli aliaţi ai Kievului, în special beneficiarii neţi ai fondurilor UE, precum Polonia.
Întrebată despre eliminarea dreptului de veto în politica externă, Kallas a spus că UE are ocazia să discute despre modul în care funcţionează, adăugând: „Ordinea mondială se schimbă în timp ce vorbim şi pentru noi se pune întrebarea care este rolul nostru în acest context şi dacă suntem capabili să jucăm acest joc geopolitic, iar noi putem juca acest joc numai dacă suntem capabili să adoptăm decizii”.
Comentează