UE are în plan să renoveze 35 de milioane de clădiri până în 2030, pentru a creşte eficienţa energetică

Comisia Europeană şi-a anunţat miercuri intenţia de a dubla rata de renovare a clădirilor în următorii zece ani, pentru a creşte eficienţa energetică a acestora şi a accelera tranziţia la neutralitate climatică, transmite DPA.

În practică, aceasta ar însemna că până în 2030 ar putea fi renovate 35 de milioane de clădiri şi ar putea fi create până la 160.000 de locuri de muncă "verzi" suplimentare în sectorul construcţiilor, potrivit agerpres.ro.

Citește și: Alexandru Rafila, după noul record de cazuri Covid-19: Nu mai facem față la pacienți!

"Redresarea ecologică începe acasă. Prin iniţiativa "Valul de renovări ale clădirilor", vom aborda numeroasele bariere care, în prezent, fac ca renovarea să fie un proces complex, costisitor şi de lungă durată, ceea ce frânează aplicarea unor măsuri extrem de necesare. Vom propune modalităţi mai bune de a măsura beneficiile în materie de renovare, standarde minime de performanţă energetică, o mai mare finanţare şi asistenţă tehnică din partea UE pentru a încuraja creditele ipotecare verzi şi pentru a sprijini mai multe surse regenerabile de energie în ceea ce priveşte încălzirea şi răcirea", a declarat comisarul pentru energie, Kadri Simson.

În prezent, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul de energie al UE şi 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, numai 1% dintre clădiri sunt supuse unor renovări eficiente din punct de vedere energetic în fiecare an, astfel încât este esenţial să se ia măsuri eficace pentru ca Europa să devină neutră climatic până în 2050.

Strategia "Valul de renovări ale clădirilor" va acorda prioritate acţiunilor în trei domenii: decarbonizarea sistemelor de încălzire şi de răcire; abordarea problemei reprezentate de sărăcia energetică şi de clădirile cu cele mai slabe performanţe; precum şi renovarea clădirilor publice, cum ar fi şcolile, spitalele şi clădirile administrative. Comisia Europeană propune eliminarea barierelor existente de-a lungul întregului lanţ de renovare - de la conceperea unui proiect, până la finanţarea şi finalizarea acestuia - printr-un set de măsuri de politică, instrumente de finanţare şi instrumente de asistenţă tehnică.

Citește și: Gabriela Firea reacționează după declarațiile lui Tătaru și Arafat: Nu am auzit nici măcar o măsură care să vină din partea Guvernului şi care să ne garanteze limitarea răspândirii coronavirului

Investiţiile în clădiri pot injecta un stimulent extrem de necesar în sectorul construcţiilor şi în macroeconomie. Lucrările de renovare presupun utilizarea intensivă a forţei de muncă, creează locuri de muncă şi investiţii care îşi au deseori originea în lanţurile de aprovizionare locale, generează cerere de echipamente foarte eficiente din punct de vedere energetic, sporesc rezilienţa la efectele schimbărilor climatice şi aduc valoare pe termen lung proprietăţilor.

Pentru a atinge obiectivul propus de Comisie în septembrie 2020 de reducere a emisiilor cu cel puţin 55% până în 2030, UE trebuie să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 60%, consumul de energie cu 14% şi consumul de energie pentru încălzire şi răcire cu 18%.

Politica şi finanţarea europeană au avut deja un impact pozitiv asupra eficienţei energetice a clădirilor noi, care acum consumă doar jumătate din energia celor construite în urmă cu peste 20 de ani. Cu toate acestea, 8% din clădirile din UE au fost construite cu peste 20 de ani în urmă şi se preconizează că 85-95% dintre ele vor exista şi în 2050. Iniţiativa "Valul de renovări ale clădirilor" este necesară pentru a aduce aceste clădiri la standarde similare.