Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

ULTIMA ORĂ - Academia de Poliție a DECIS: șeful DGA, Cătălin Ioniță, nu și-a plagiat teza de doctorat

Inquam Photos / Octav Ganea
catalin ionita carmen dan

Comisia de analiză a doctoratelor din Academia de Poliție a stabilit că teza de doctorat a directorului Direcției Generale Anticorupție (DGA), Cătălin Ioniță, nu este plagiată, acesta menținându-și titlul de doctor, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cătălin Ioniță.

Citește și: Mihai Tudose replică DEVASTATOARE pentru Carmen Dan: 'Nu intra în dialog cu prostul, că se dezgheață și te inundă'

Directorul Direcției Generale Anticorupție (DGA), Cătălin Ioniță, a declarat, miercuri, că reprezentanții Comisiei de analiză a doctoratelor din Academia de Poliție au stabilit că teza sa de doctorat nu este plagiată, el menținându-și titlul de doctor.

La finalul anului 2018, Academia de Poliţie, unde şi-a susţinut fostul şef al Poliţiei Române, actualmente şef DGA Cătălin Ioniţă, lucrarea de doctorat, a demarat verificări după acuzaţiile că acesta şi-ar fi plagiat teza de doctorat. Şeful DGA a precizat, la acea vreme, pentru MEDIAFAX, că teza a răspuns exigenţelor academice.

Lucrarea de doctorat a lui Cătălin Ioniţă se numeşte “Criminogeneza infracţiunilor cibernetice”, are 196 de pagini și "se dovedeşte a fi plagiată integral, de la primul până la ultimul rând", a scris Press One.

La punctul 4 al articolului semnat de dr Horatiu Dan Dumitru”Pornografia infantila in Internet”, scris cu 9 ani mai devreme decât momentul în care a luat Cătălin Ioniţă doctoratul, se arată: “Pornind de la prevederile Conventiei, Parlamentul Romaniei a adoptat recent Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, care in Titul III reglementeaza prevenirea si combaterea criminalitatii informatice. In cuprinsul reglementarii, prevederile art.35 alin.1 lit.i) si alin.2 (definirea expresiilor materiale pornografice cu minori si fara drept), precum si cele ale art.51 (incriminarea pornografiei informatice prin sisteme informatice) din lege au relevanta pentru studiul nostru”.

Potrivit sursei citate, paragraful a fost copiat integral în lucrarea şefului DGA, fără menţionarea sursei, fiind păstrată inclusiv menţiunea “recent”, deşi diferenţa de timp din momentul emiterii legii şi teza de doctorat era una mare.

Un alt paragraf identic: “In lumina acestui document international, libertatea de exprimare in Internet trebuie sa fie supusa unor rigori extreme, intrucat spatiul cibernetic este locul care ofera pedofililor posibilitati ample de a schimba idei, fantezii si sfaturi, destinate sa incurajeze si sa faciliteze exploatarea sexuala a copiilor. (…) Totusi, Articolul 9 din Conventie nu utilizeaza formula date informatice. In opinia noastra, incriminarea ar trebui sa se extinda, in orice caz, asupra acelor continuturi din Internet care fac apologia faptelor penale cu caracter sexual, indreptate impotriva copiilor. Problema se poate complica in cazul paginilor Web care prezinta nuvele implicand relatii sexuale cu sau intre minori, in raport cu care partizanii libertatii de exprimare in Internet ar putea invoca argumente referitoare la valoarea artistica a unor asemenea productii”.

O altă parte care apare atât în lucrarea de doctorat, cât şi în articolul din 2003: “Conventia situeaza in sfera ilicitului penal oferirea sau punerea la dispozitie a pornografiei infantile prin intermediul sistemelor informatice. Este avuta in vedere crearea de pagini Web si de conexiuni catre asemenea site-uri. Raportul explicativ nu insista asupra modalitatilor practice de a oferi si a pune la dispozitie, dar mentioneaza ca aceste actiuni trebuie sa implice posibilitatea persoanei respective de a furniza, in mod efectiv, continuturile prohibite”.

Cătălin Ioniţă a fost numit la conducerea IGPR pe 17 ianuarie 2018 pentru o perioadă de 6 luni, în urma scandalului dintre Carmen Dan şi Mihai Tudose. Iniţial, Carmen Dan i-a cerut lui Mihai Tudose schimbarea din funcţie a şefului de atunci al Poliţiei Române, Bogdan Despescu, în contextul scandalului poliţistului pedofil. Mihai Tudose a acuzat-o însă pe Carmen Dan că l-a minţit când i-a spus că Ioniţă a acceptat să fie noul şef al IGPR şi i-a cerut atunci demisia. Carmen Dan nu a demisionat însă, ba chiar a anunţat, după o zi, că are acceptul lui Ioniţă pentru funcţie. Ulterior, PSD i-a retras sprijinul lui Mihai Tudose din fruntea Guvernului.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.