DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Grindeanu, pe urmele lui Ponta.Pedepsele pe abuz în serviciu, înjumătățite din 2014. Cum e în Europa

scapare din inchisoare

Noii guvernanți pledează de zor cauza sărmanilor funcționari publici, aleși locali sau parlamentari și alți demnitari din administrația centrală ce ar putea cădea pradă păcatului abuzului în serviciu și ar putea suferi pedepse considerate prea mari pentru fapta și prejudiciul comis. Este invocată decizia CCR în materie de anul trecut, iar media și opinia publică este invitată să reflecteze asupra faptului că cel prins asupra faptului pentru acest tip de infracțiune oricum plătește prin achitarea prejudiciului comis, la pachet cu o amendă administrativă. Ce uită însă liderii actualei coaliții majoritare din Parlament să precizeze este faptul că pedepsele pentru abuzul în serviciu au fost deja înjumătățite în urma cu aproape trei ani, „performanță” reușită de fostul premier Victor Ponta, care a invocat atunci aproape aceleași argumente precum cele rostogolite pe la televiziuni și în spațiul public de către actuala guvernare.

Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală au fost concepute în 2009 de Ministerul Justiţiei condus de Cătălin Predoiu.În 2010 noile coduri au trecut de Parlament prin asumare, fiind asumate de guvernul Emil Boc. La fela procedat și preşedintele Traian Băsescu care a promulgat noile coduri.

Actele normative au fosta atacate la acea vreme pentru erorile conținute. ”Examinând însă noul Cod Penal observăm că partea cea mai mare a acestor infracţiuni nu a fost preluată. Rezultatul este unul singur: vom avea dezincriminări care vor duce fie la achitare, fie la netrimiterea în judecată a celor care sunt acum în faza de urmărire penală”, atunci declara fostul şef al DNA, Daniel Morar

În noiembrie 2013, DNA, DIICOT, Curtea Supremă au sesizat Ministerul Justiţiei că noile coduri conţin erori care trebuie să fie corectate înainte de intrarea în vigoare. În ianuarie 2014, Comisia Europeană a exprimat îngrijorări privind noul Cod Penal şi cel de procedură.

Cu o săptămână înainte de intrarea în vigoare a codurilor, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc a promis că erorile din noile coduri vor fi reparate. Și au fost „reparate” și, odată cu corectarea erorilor, au fost înjumătățite și pedepsele pentru o serie de infracțiuni de corupție sau asociate faptelor de corupție. Mai precis, conform reglementarilor, sancțiunile pentru cei care fac trafic de influență, care dau sau iau mită, precum și pentru cei care îngrădesc exercitarea drepturilor unor persoane au fost scăzute substanțial fata de cele prevăzute de vechiul Cod penal de dinainte de 1 februarie 2014.

Mai precis, conform reglementarilor, sancțiunile pentru cei care fac trafic de influența, care dau sau iau mită, precum și pentru cei care îngrădesc exercitarea drepturilor unor persoane au scăzut substanțial față de cele prevăzute de vechiul Cod penal. În schimb, neglijența în serviciu, acum total dezincriminată prin ordonanța de urgență a Guverrnului Grindeanu, devenea, în 2014, singura infracțiune în cazul căreia pedepsele creșteau. Încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauza o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsea cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă

Printre beneficiari s-au numărat și persoanele inculpate pentru abuz în serviciu. Noua legislatie penală a modificat atunci pedepsele pentru funcționarii publici care fac abuz de funcția lor.

Art. 297

Abuzul în serviciu

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.

În ambele variante, sancţiunea era închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, cu jumătate mai mică decât cea de dinainte de anul 2014 care mergea cu pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru abuzul în serviciu în formă calificată.

Potrivit Codului Penal modificat de Guverrnul Ponta, pedeapsa se reducea cu o treime în situaţia în care infracţiunea era comisă de un aşa-zis funcţionar privat în sensul art. 308 din Codul penal, şi anume o persoană care îndeplineşte permanent sau temporar, cu sau fără remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public ori în cadrul oricărei persoane juridice. În situaţia în care abuzul în serviciu producea consecinţe deosebit de grave, adică o pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei (art. 309 din Codul penal), limitele speciale ale pedepsei se majorau cu jumătate. În cazul abuzului în serviciu comis de funcţionarul public pentru a obţine pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie), limitele speciale ale pedepsei se majorau cu o treime.

Mai mult, potrivit Codui penal din 1 februarie 2014, procurorii puteau declanşa acţiunea penală din oficiu pentru abuzul în serviciu, nefiind necesară formularea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată. Asta însemna că procurorul are dreptul de a declanşa acţiunea penală împotriva făptuitorului, indiferent dacă persoana vătămată prin infracţiune doreşte sau nu angajarea răspunderii penale a acestuia. O eventuală retragere a plângerii şi/ sau împăcarea părţilor nu era posibilă, nefiind permisă de lege cu privire la abuzul în serviciu.

În acest moment, prin modificările aduse de ordonanța Guvernului Grindeanu la Codul Penal, este nevoie ca cineva, în acest caz o primărie care a suferit o pagubă să facă plângere în termen de șase luni de la comiterea prejudiciului împotriva persoanei făptuitoare. Cum practica a dovedit că de multe ori persoana în cauză era chiar primarul, e greu de crezut că acesta se va autodenunța în noile condiții de procedură de anchetă. În prezent, cei de al DNA acuză că peste 2.000 de dosare aflate în lucru care vor fi clasate ca efect al noilor prevederi penale în domeniu.

Mai mult, prin faptul că varianta din Ordonanța de Urgență a Guvernului Grindeanu prevede ca abuzul în serviciu să se pedepsească cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, s-a eliminat și posibilitatea ca instanța să dispună interdicția de a ocupa o funcție publică așa cum se putea până în prezent.

În apărarea lor, liderii PSD și cei ai ALDE vin cu propriile interpretări pe deciziile CCR și concluziile Comisiei de la Veneția în materie și invocă și practica europeană în ajutorul lor. O simplă privire în legislația franceză și spaniolă ne artă însă o altă realitate decât cea invocată de actualii guvernanți.

Când se referă la abuzul în serviciu, francezii nu folosesc sintagma de „funcţionar public”, ci recurg la o expresie generală şi mult mai cuprinzătoare, aceea a „persoanei depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul public”, ceea ce nu înseamnă însă că, sintagma „funcţionar public” nu este folosită de loc în conţinutul Codului penal.

Întâlnim sintagma comentată la art. 432 – 13 unde se prevede că „se pedepseşte cu 2 ani închisoare şi cu 30.000 euro fapta prin care o persoană care a fost însărcinată, în calitate de funcţionar public sau agent ori prepus al unei administraţii publice…”, şi mai întâlnim expresia în discuţie şi în conţinutul art. 433 – 3; 6. Potrivit legii penale franceze, se prevede în mod expres cuantumul pedepsei cu închisoare şi cuantumul pedepsei cu amendă, ceea ce pentru destinatarul legii constituie o precizare deosebit de importantă cunoscând exact consecinţele penale în cazul săvârşirii unei infracţiuni.

În Codul penal spaniol, în Partea a – II-a „Delictele şi pedepsele acestora” (art. 138-616), Titlul XXI „Delicte împotriva Constituţiei”, respectiv Capitolul III „Delicte împotriva instituţiilor statului şi separarea puterilor”, în Secţiunea a 2-a „Uzurpare de atribuţii” art. 506 este incriminată „fapta autorităţii sau funcţionarului public, care fără să aibă atribuţii, emite o dispoziţie generală sau suspendă executarea acesteia, se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 1 la 12 luni, amendă de la 6 luni la 12 luni şi decăderea specială din postul sau funcţia publică pe o perioadă de la 6 la 12 luni”.

Potrivit art. 511 din acelaşi cod, „se sancţionează fapta persoanei particulare însărcinată cu o funcţie publică, care refuză să presteze un serviciu unei persoane, la care aceasta are dreptul, din cauza ideologiei, religiei sau convingerilor acesteia sau din cauza apartenenţei acesteia la o etnie, rasă, origine naţională, sex, orientare sexuală, situaţie familială, boală sau handicap cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 2 ani şi amendă de la 12 la 24 de luni şi decăderea specială din postul sau funcţia publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani”, iar potrivit alin. (3) „funcţionarii publici care comit una dintre faptele prevăzute în acest articol, li se vor aplica aceleaşi pedepse în jumătatea lor superioară şi decăderea specială din postul sau funcţia publică pe o perioadă de la 2 la 4 ani”.

Deci nu doar amendă admnistrativă care să ia locul pedepsei cu închisoare cum propune Guvernul Grindeanu, ci dimpotrivă, o pedeapsă cumulativă - și condamnare cu executare și amendă și interdicția de a mai ocupa vreo funcție pentru o anumită perioadă de timp.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.