În zorii zilei de 25 ianuarie 2025, liniștea orașului olandez Assen a fost întreruptă brutal. La Muzeul Drents, unde era găzduită expoziția românească „Dacia – Imperiul Aurului și Argintului”, patru piese de patrimoniu au dispărut într-un jaf extrem de rapid. Printre ele: un coif dacic din prima jumătate a secolului IV î.Hr. și trei brățări realizate din aur pur.
La ora 4.15 dimineața, o detonare puternică a răsunat în orașul încă adormit. Ecoul bubuiturii s-a propagat pe străzile liniștite, semnalând începutul unei operațiuni care avea să dureze mai puțin de 3 minute.
Trei minute care au făcut istorie să dispară
Trei indivizi au pătruns în muzeu, au spart vitrina în care se aflau artefactele și au dispărut în întuneric cu obiectele de o valoare inestimabilă. Întreaga acțiune s-a desfășurat în mai puțin de trei minute.
Vitrina care proteja coiful s-a dovedit mult prea fragilă. Recomandările asiguratorului, care sugerase un sistem de protecție mult mai solid, fuseseră ignorate. Decizia a permis hoților să acționeze rapid și fără obstacole majore.
Dincolo de valoarea financiară, coiful avea o încărcătură simbolică uriașă: reprezenta putere sacră, regalitate, război și spiritualitate. Aurul din care era realizat nu avea doar rol economic, ci unul profund sacru, asociat cu lumina, nemurirea și legătura cu divinul, notează Mediafax.
Decorul coifului indica faptul că nu era purtat de oricine, ci de un rege-preot, într-o lume în care puterea politică și funcția religioasă se suprapuneau. Ochii ornamentali simbolizau vigilența, inițierea și capacitatea de a vedea dincolo de aparențe.
Acest obiect, încărcat de sensuri și istorie, a fost, cel mai probabil, învelit într-o bucată de material obișnuit și ascuns într-un rucsac.
Val de întrebări și explicații contradictorii
După dispariția artefactelor, au început să apară reacții și explicații fragmentate din partea autorităților de la București. Au fost puse sub semnul întrebării condițiile în care un asemenea tezaur a fost expus în original într-un muzeu de dimensiuni relativ mici, cine a aprobat scoaterea pieselor din țară și dacă a existat o analiză reală de risc înainte de transfer.
Lipsa unei comunicări unitare și a unei conferințe comune România–Olanda a amplificat confuzia publică.
Oberländer: „Muzeul-gazdă a mințit în legătură cu măsurile de securitate”
Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a fost demis de ministrul Culturii de la acea vreme, fiind acuzat de gestionarea deficitară a comunicării și de lipsă de transparență.
Acesta a susținut că responsabilitatea securității revenea muzeului olandez și a afirmat că instituția gazdă ar fi prezentat informații false despre măsurile de protecție implementate.
Detectiv: „Coiful e intact”
La un an de la furt, detectivul de artă Arthur Brand consideră că atât coiful de la Coțofenești, cât și brățările sunt încă intacte, întrucât topirea lor ar fi diminuat drastic valoarea reală a prăzii.
La doar patru zile după jaf, mai mulți suspecți au fost reținuți, însă niciunul nu a oferit informații clare despre locul unde se află artefactele. În luna mai a anului trecut au apărut informații potrivit cărora o grupare din România ar fi comandat furtul.
„Bănuiesc că prada este ascunsă sau îngropată undeva”
Procurorul general Alex Florența analizează inclusiv posibilitatea ca artefactul să fie folosit drept monedă de schimb într-un dosar penal.
Detectivul Arthur Brand a declarat pentru publicația olandeză rtvdrenthe.nl: „După arestările inițiale, poliția l-a eliberat. Apoi a fost abordat de ofițeri sub acoperire.
A spus că unul dintre bărbați a plecat cu coiful și ulterior s-a întors. Asta înseamnă că cineva știe unde este coiful. Cu cât sunt mai puțini oameni care știu despre el, cu atât mai puțin este probabil să se vorbească despre asta. Bănuiesc că prada este ascunsă sau îngropată undeva”.
Tot Brand a subliniat importanța timpului scurt scurs de la furt: „Cu cât autorii au mai puțin timp la dispoziție pentru a topi, vinde sau scoate ilegal obiecte din țară, cu atât mai bine. Dacă ar fi durat mai mult, oricum nu ai fi văzut-o”.
Ar putea exista complicități interne?
Detectivul respinge, în mare parte, ideea implicării unor directori în furt, deși admite că nimic nu este absolut imposibil:
„N-am luat niciodată în considerare că ar fi implicați directori”, spune Brand. „Mi se pare foarte puțin probabil în acest caz. Nu am mai întâlnit așa ceva în cariera mea, dar asta nu înseamnă că e imposibil. De obicei, cineva fură ceva și apoi caută un cumpărător. (…) Dacă îl topești, vei primi bani mai târziu, iar banii ăia va trebui să îi împarți.
Mai întâi, însă, vei primi o pedeapsă cu închisoarea, iar când vei fi eliberat, va trebui să plătești în jur de șase milioane de euro daune. Dacă nu reușești, vei ajunge din nou la închisoare”.
„Dacă coiful nu se întoarce, asta nu e karmă bună”
Brand consideră că returnarea artefactelor ar putea influența decisiv sentințele.
„Prin urmare, e mai bine să le spui unde este coiful acum. Asta te va scuti de multe bătăi de cap”, a explicat acesta.
„Dacă coiful se întoarce, judecătorul va fi mult mai indulgent”, continuă detectivul.
„Atunci, tot jaful a fost un simplu jaf cu explozibili. Nimeni nu a fost ucis și nu s-a folosit violență împotriva nimănui.
Toată lumea e fericită să primească înapoi prada. Trebuie să faci câțiva ani de închisoare, iar apoi totul dispare. Dacă coiful nu se întoarce, toată lumea va vorbi despre el și peste douăzeci de ani. Asta nu e karma bună”, a mai spus acesta.
Totuși, Brand admite că suspecții ar putea tergiversa:
„Acești oameni pretind că sunt nevinovați, așa că nu poți, pur și simplu, să inventezi coiful. E un fel de tactică. Poate că vor aștepta și vor vedea ce are de spus Parchetul și care sunt cererile, iar apoi vor veni oricum cu coiful.
Trebuie să sperăm că cineva se va răzgândi. În orice caz, cred în continuare că coiful de la Coțofenești va fi returnat”.
Guvernul Olandei anunță că a virat României 5,7 milioane de euro pentru Tezaurul Dacic
În această săptămână, Guvernul Olandei a anunțat că a virat României suma de 5.7 milioane de euro, despăgubiril aferente furtului Tezaurului Dacic de la Muzeul din Drents.
Detalii legate de plată au fost făcute publice într-o scrisoare trimisă către Tweede Kamer din Haga de către ministrul interimar al Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei, Gouke Moes (BBB).
Plata a fost efectuată către AON, un broker de asigurări global, a declarat Moes. AON plătise anterior aceeaşi sumă de 5,7 milioane de euro României, după ce a evaluat pierderea pe baza valorii asigurate a celor patru obiecte furate, potrivit nltimes.nl.
Comentează