Premium
Ignorarea criteriului integrităţii procedurale în acţiunile anticorupţie din România a contribuit la apariţia "exceselor" şi la "deviaţii" de la principiul corectitudinii, arată un studiu elaborat de analistul Martin Mendelski, de la Institutul "Max Planck" din oraşul german Köln.
"Acţiunile penale anticorupţie din România reprezintă un subiect controversat. În timp ce susţinătorii laudă Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru rezultatele din ce în ce mai multe, criticii exprimă preocupare privind maniera abuzivă şi excesivă în care se derulează acţiunile anticorupţie. Este lupta anticorupţie din România un succes impresionant sau mai degrabă un exces îngrijorător?", se întreabă dr. Martin Mendelski, cercetător la Institutul Max Planck pentru Studiul Societăţilor din Köln, în studiul intitulat "15 ani de acţiuni anticorupţie în România: Amplificare, Deviaţii, Accelerare", scrie mediafax.ro.
Citește și: Lovitură pentru Elena Udrea și Alina Bica! Decizia luată de judecătorii din San Jose
"Transformarea acţiunilor intensive rezonabile de combatere a corupţiei în acţiuni anticorupţie excesive şi extinse se poate produce, spre exemplu, prin concentrarea pe o logică pur cantitativă şi orientată spre rezultate, care ignoră procesele calitative", subliniază cercetătorul.
"Intenția mea în acest studiu a fost de a înțelege mai bine situaţia complexă și controversată a luptei anticorupție din România. (...) Evaluarea activităţilor anticorupţie din România poate fi sintetizată în trei termeni: amplificarea (capacităţii), deviaţii (de la principiul corectitudinii şi capacităţii rezonabile) şi accelerarea (rezultatelor). (...) Abordarea penală adoptată de România în combaterea corupției a generat apariţia unei dileme și a unui dezechilibru tot mai mare între două principii aparent incompatibile: 1. urmărirea cauzei nobile a acţiunilor penale eficiente anticorupţie, pentru binele societății și în interesele financiare ale Uniunii Europene (justiție centrată pe rezultate) și 2. urmărirea integrității și corectitudinii procedurilor penale, în beneficiul și pentru protecția drepturilor individuale și libertăților civice (justiția procedurală). Dacă primul obiectiv a fost atins cu ajutorul unei capacități instituționale mai puternice și prin volumul din ce în ce mai mare de rezultate, aspectele procedurale ale unui proces corect au fost neglijate. Părţi ale serviciilor de informaţii, ale structurilor de cercetare penală şi ale instituţiilor judiciare au funcţionat după motto-ul «Fiat Justitia et pereat mundus», adică să se facă justiţie cu orice preţ, chiar în detrimentul proceselor corecte, principiului raţiunii şi statului de drept", constată cercetătorul.
Citește și: Atenție! Alertă alimentară! Anunț făcut de un gigant de pe piață
"Ignorarea integrității procedurale a contribuit la excese şi deviaţii (...). O justiţie care îşi deserveşte propriile interese sau autotelică (justiţie pentru justiţie), efectuată prin ignorarea nevoilor cetăţenilor şi a drepturilor fundamentale ale acestora, nu poate fi un comportament adecvat sau nobil. (...) Combaterea corupţiei printr-o abordare penală, represivă şi birocratică fără suficiente garanţii (juridice, democratice, constituţionale şi procedurale) faţă de excese şi abuzuri probabil va stimula nedreptatea procedurală şi va submina dezvoltarea statului de drept", concluzionează cercetătorul Martin Mendelski.
Citește și: Vești importante! Părinții vor avea parte de mai multe zile libere plătite- Cum este posibil .
