România continuă să ocupe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea rutieră, cu 78 de decese la un milion de locuitori în 2024, mult peste media europeană. În timp ce la nivelul UE numărul victimelor a scăzut, țara noastră rămâne în urma majorității statelor membre, potrivit celor mai recente date europene, conform Mediafax.
În total, 19.900 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în Uniunea Europeană anul trecut, cu 440 mai puțin decât în 2023, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 2%. Reducerea este considerată importantă, în contextul creșterii numărului de vehicule și a traficului.
Comparativ cu 2019, anul de referință pentru strategia UE, decesele rutiere au scăzut cu 12% la nivel european, însă evoluțiile diferă puternic între state.
Suedia, model de siguranță; România, la polul opus
În 2024, Suedia a înregistrat cea mai mică rată a mortalității rutiere din UE, cu doar 20 de decese la un milion de locuitori. La polul opus se află România, cu 78 de decese, urmată de alte state din Europa de Est.
Spania se situează sub media europeană, cu 37 de decese la un milion de locuitori, în timp ce țări precum Franța, Italia și Țările de Jos au înregistrat doar îmbunătățiri marginale. În schimb, Irlanda și Estonia au raportat creșteri ale numărului de victime.
Doar câteva state — Belgia, Bulgaria, Danemarca, Lituania, Malta, Polonia și Slovenia — sunt pe traiectoria necesară pentru a atinge obiectivul UE de reducere cu 50% a deceselor rutiere până în 2030.
Proiecte europene pentru reducerea accidentelor
Pentru a identifica factorii de risc și soluțiile eficiente, Comisia Europeană a lansat proiectele „Baseline” și „Trendline”, care analizează comportamentul rutier, infrastructura și aplicarea legislației în statele membre.
Programul EU Road Safety Exchange sprijină statele cu potențial de îmbunătățire prin parteneriate și schimb de bune practici. Unele țări au adoptat soluții concrete: după colaborarea cu Suedia, Lituania a extins aplicarea infrastructurii rutiere de tip 2+1, iar Letonia examinează investigații detaliate ale accidentelor inspirate din Finlanda.
România ar fi început pregătirile pentru instalarea unei rețele naționale de camere fixe pentru controlul vitezei, inspirată de sistemul spaniol, cu implementare planificată pentru 2026. Aceste măsuri vin ca răspuns la rata mare de accidente și ca parte a strategiilor naționale pentru reducerea victimelor rutiere.
Schimburile de experiență au ajutat la consolidarea comunității europene de siguranță rutieră și la promovarea evaluării reciproce între statele membre. Totuși, integrarea siguranței rutiere în politici precum sănătatea, economia și securitatea la locul de muncă rămâne predominant responsabilitatea autorităților naționale.
În UE, inițiativele legislative, de finanțare și cercetare sunt importante, însă implementarea efectivă revine administrațiilor locale și regionale. Rapoartele naționale evidențiază că măsurile sunt de cele mai multe ori încadrate în strategii multianuale, planuri de acțiune sau programe guvernamentale care stabilesc priorități, finanțare și obiective specifice.
Acțiunile susținute, investițiile și prioritizarea siguranței rutiere au dat rezultate în mai multe state. De exemplu, Polonia, Lituania și Slovenia au redus decesele rutiere cu 33-35% în 2024 comparativ cu 2019, fiind aproape de ținta de reducere cu 50% până în 2030. În schimb, România, Bulgaria și Grecia înregistrează în continuare un număr semnificativ mai mare de decese rutiere decât media UE, evidențiind necesitatea unor măsuri suplimentare.
Chiar dacă unele state au introdus noi politici de siguranță rutieră în 2025, efectele acestora nu se reflectă încă în datele privind decesele și accidentele.
Raportul arată clar că fără acțiuni suplimentare, România riscă să nu atingă obiectivul UE de reducere cu 50% a numărului de decese până în 2030, în ciuda progreselor mici înregistrate la nivel european.
Comentează