Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, începând cu 2026, toate ministerele vor trebui să reducă până la 10% din anvelopa salarială, măsură inclusă în pachetul de reformă a administrației. În timp ce Guvernul subliniază că nu este vorba despre o tăiere directă a salariilor, economiștii avertizează că reducerea bugetului de personal nu poate fi realizată eficient decât prin concedieri țintite, nu prin tăieri uniforme.
Profesorul Radu Nechita (UBB) consideră că singura metodă corectă de reducere a fondului de salarii este eliminarea posturilor inutile, ocupate politic sau prin relații.
„Dacă vorbim despre reducerea fondului de salarii, atunci înseamnă că managementul universității, școlii și așa mai departe, poate să analizeze care sunt persoanele al căror aport e important și care sunt persoanele la care se poate renunța. Putem discuta despre o eficientizare prin renunțarea la posturile de care ne putem lipsi”, a afirmat Nechita la „Adevărul”.
El a dat și un exemplu concret: „Dacă renunți la o persoană care a fost angajată la primărie pentru că e fina sau nepoata nuștiucui și renunți la serviciile ei imaginare, că era acolo numai ca să primească un salariu, este altceva, este un alt semnal: „domnule, renunțăm la pile, la cei care chiulesc, la cei care nu-și fac treaba” etc”.
Economistul a subliniat că o astfel de măsură ar motiva personalul performant: „Cei care rămân se vor gândi că trebuie să-și aducă contribuția la bunul mers al instituției”.
Totuși, Nechita avertizează asupra pericolului concedierilor abuzive: „Se vor putea face concedieri abuzive (…) persoana concediată (…) va da în judecată instituția și va primi salarii retroactive”.
„O tăiere generală ar nemulțumi pe toată lumea”
Economistul respinge scenariul unei tăieri uniforme de 10% din salarii, similară celei aplicate în 2010.
„O astfel de soluție ar nemulțumi pe toată lumea. În momentul în care se taie de la toată lumea la fel, vor fi demotivați cei care performează”, a atras atenția economistul
În unele situații, însă, șefii de instituții ar putea prefera această soluție „comodă”, pentru a nu afecta rețele interne de complicități: „Poate există o rețea de complicități și sinecuri (…) și atunci va decide să reducă de la toți”.
Nechita consideră că nu pot exista domenii exceptate: „Și atunci ce rămâne?”.
El dă exemplul discuției cu studenții săi, subliniind lipsa diferențierii între performanță și non-performanță în sistemul public: „Orice reformă care merge pe ideea că lumea câștigă la fel și nu pot da afară pe nimeni, n-are cum să fie un sistem viabil pe termen lung”.
Premierul Ilie Bolojan a explicat recent faptul că reducerea de 10% vizează anvelopa salarială, nu salariile individuale.
„Asta înseamnă că unii pot să facă reduceri de personal (…) alții pot să lucreze la sporuri sau alte măsuri de cheltuieli, care să țină cheltuielile de salarii la un nivel rezonabil”, a declarat premierul la Știrile ProTV.
Bolojan a punctat că statul nu își mai poate permite creșteri de cheltuieli: „Pentru a nu mai crește taxe este nevoie să se controleze cheltuielile”.
Premierul a explicat, de asemenea, că, după o evoluție îngrijorătoare a bugetului pentru salarii — de la 77 de miliarde lei la 85 de miliarde — măsurile adoptate în vară au început să dea rezultate: „În octombrie (…) este prima dată când ne-au scăzut cheltuielile cu 500 de milioane de lei”.
Întrebat dacă domenii precum Educația, Sănătatea sau Apărarea vor fi exceptate de la măsură, Bolojan a fost ferm: „E greu să te apuci, să faci excepții și toți cei care suntem într-o funcție publică (…) trebuie să fie parte la acest efort”.
Premierul a insistat că nu se taie salarii, ci se limitează creșterea cheltuielilor: „Nu trebuie să taie din salarii, subliniez, ci trebuie să-și gestioneze cheltuielile de personal (…) să-și reorganizeze activitățile mai bine”.
Comentează