Un observator suedez rectifică insinuările alarmiste referitoare la situația din Stockholm

Conform unora din ziarele presei mainstream suedeze, secțiile de terapie intensivă din regiunea Stockholm sunt suprasolicitate, situație în care Suedia ar putea fi nevoită să ceară ajutorul Finlandei în gestionarea cerințelor de ATI. Aceste afirmații dramatice se referă la faptul că numărul solicitărilor de spitalizare s-ar fi mărit și peste nivelurile atinse în timpul „primului val„ din primăvară. Să fie însă chiar așa?

Nu este nevoie nici măcar să comparăm numărul pacienților ATI pentru a observa că declarația de mai sus nu e tocmai precisă. Atât graficele privind situația actuală a secțiilor de terapie intensivă, cât și statistici începând cu anul 2008 sunt disponibile public și online. Comparativ cu aceeași perioadă a anilor anteriori, la nivel de țară a avut loc o scădere a numărului de pacienți ATI (precum și o ușoară creștere numerică a celor tratați pentru mai mult de 48 de ore)[1]. Această comparație în plan național este relevantă spre a înțelege adevăratele motive care justifică apelul la ajutorul unui stat vecin. Dar haideți să trecem direct la subiect și să comparăm numărul bolnavilor de COVID-19 tratați în secțiile de terapie intensivă de-a lungul acestui an:

content-image

Graficul de mai sus ilustrează situația ATI strict în raport cu virusul COVID-19, din momentul oficial al declanșării pandemiei și până la începutul săptămânii trecute, când s-a vehiculat ideea conform căreia secțiile ATI ar fi atins limita de capacitate. De fapt, starea secțiilor de terapie intensivă în ceea ce privește cazurile de COVID-19 este în acest moment comparabilă cu situația de la începutul lunii iunie, perioadă considerată ușor de gestionat și chiar propice vacanței de vară, nicidecum apropiată ca gravitate de vârful de îmbolnăviri din primăvară. Există, da, un trend ascendent, dar cum este posibil ca secțiile ATI să fi atins capacitatea maximă în tratarea virusului COVID-19 în condițiile în care situația nu este nici pe departe similară cu cea din primăvară? O fi scăzut numărul de paturi ATI între timp? Aceasta ar putea părea o întrebare retorică, dacă nu luăm în calcul imaginile cu armata construind un uriaș spital de campanie în Stockholm care au ținut prima pagină a ziarelor în primăvară. Doar că în iunie s-a aflat că spitalul militar din capitală nu fusese folosit niciodată, astfel că a fost dezafectat[1]. Așa se explică și faptul că nu există niciun plan de reclădire a spitalului pentru pacienții COVID-19, al căror număr se află în creștere. E limpede totuși că spațiu fizic ar fi.

Soluția acestui echivoc de comunicare este lectura atentă și integrală a articolelor, iar mergând dincolo de titluri și de preambuluri alarmante, aflăm că medicii semnalează un deficit de personal în preajma sărbătorilor de Crăciun. Este un fapt bine cunoscut că 30% dintre suedezii care dețin o diplomă în domeniul sănătății lucrează în domenii non-medicale[2]. Așadar, știrile alarmiste devin mai ușor de deslușit în lumina senzaționalismului mediatic aliniat presei internaționale.

Dacă ar fi să tragem o concluzie politică în urma veștilor panicarde ale săptămânii, aceea ar fi, surprinzător, faptul că profesiile medicale au fost neglijate în ultimele decenii și că au devenit neatractive, și în niciun caz apariția unui val de pacienți ATI de proporții nemaiîntâlnite până acum.