Premium
Deputatul UDMR József Kulcsár-Terza susține că ziua de 1 Decembrie reprezintă pentru comunitatea maghiară o zi de doliu național. Pentru comunitatea noastră națională maghiară din Transilvania, 1 Decembrie nu oferă niciun motiv de sărbătorire, iar noi considerăm că este o zi de doliu până când revendicările noastre bazate pe drepturile asociate cu „deplina libertate națională” sunt îndeplinite - spune maghiarul pentru publicația maszol.ro.
„Având în vedere că în România este sărbătoare națională la 1 decembrie 1918, ziua Adunării Generale de la Gyulafehérvár (n.r.: de la Alba Iulia), trebuie să declarăm din nou că această zi nu dă niciun motiv pentru comunitatea noastră națională maghiară din Transilvania să sărbătorească și o considerăm o zi de doliu, atâta timp cât revendicările noastre bazate pe drepturile asociate cu „libertatea națională deplină” nu sunt îndeplinite”, a spus József Kulcsár-Terza, se arată în sursa citată.
El amintește de declarația de la Alba Iulia: „Libertate națională deplină pentru toate popoarele care trăiesc împreună. Ea va asigura educație, administrare și judecată pentru toate popoarele în propria lor limbă de către persoane aparținând acelui popor, iar toate popoarele vor avea dreptul de a fi reprezentate în legislativ și în guvern proporțional cu populația lor.”
„Respectăm sărbătorile celorlalți, dar ne așteptăm ca România, care se definește ca stat de drept, să-și îndeplinească promisiunile pe care le-a făcut acum mai bine de o sută de ani și să garanteze drepturile minorității naționale maghiare care trăiesc în teritoriul său. Atâta timp cât maghiarii din Transilvania nu sunt liberi să-și folosească limba maternă și propriile simboluri în toate domeniile vieții, atâta timp cât există încă deficiențe serioase în utilizarea limbii materne în educație, administrație și justiție, ei împiedică întoarcerea bunuri luate nu putem fi forțați să sărbătorim 1 decembrie”, a spus politicianul.
József Kulcsár-Terza a adăugat: „în calitate de cetățeni maghiari care respectă legile țării, avem o cerere legitimă ca România să recunoască minoritățile naționale care trăiesc pe teritoriul său ca factor de formare a statului și să garanteze în Constituția lor deplina libertate națională, așa cum a fost promis în Declarația de la Alba Iulia din 1918. ”.
