Premium
În urma analizei celor semnalate de specialiștii în domeniul energiei, am depus în Senatul României o interpelare adresată premierului României, prin care îi solicit să ia în calcul efectuarea unui studiu comparat, cost-beneficiu pentru România, în ceea ce priveşte amplasarea pe teritoriul României a două noi reactoare nucleare la Cernavodă. Analiza preliminară arată faptul că viitoarele capacități energetice nucleare ar putea avea un randament mai bun dacă ar fi amplasate la Mintia, lângă Deva, în județul Hunedoara.
Cred că problema energiei trebuie să fie în prim-planul dezbaterii publice, mai ales în contextul în care a devenit un vector din ce în ce mai important al securității naționale. În acest sens, o simplă analiză a dispunerii surselor pe teritoriul naţional, comparativ cu capacităţile şi locurile de consum, evidenţiază o mare disproporţie. Un exemplu concret îl reprezintă situația Complexului Energetic Hunedoara. După intrarea în insolvenţă şi după avansarea ipotezei de încetare a activităţii, Transilvania şi Banatul ar putea rămâne fără o sursă de producţie de mare capacitate care să funcţioneze în bandă. În această situație, cea mai mare parte din energie trebuie transportată de la sute de kilometri, iar în condiţiile sporirii capacităţilor de interconectare pe graniţa de vest, în scurt timp există posibilitatea alimentării pe anumite intervale orare a acestei vaste zone cu energie electrică din import, afectând negativ încărcarea optimă a capacităţilor de producţie româneşti şi implicit costul de producţie al acestora.
Astfel, analizând comparat amplasamentul de la Cernavodă cu amplasamentul de la Mintia, lângă Deva, în judeţul Hunedoara, specialiştii în domeniu mi-au semnalat urmatoarele:
1. Ambele amplasamente îndeplinesc condiţiile privind placa tectonică.
2. La Cernavodă, pentru evacuarea energiei produse în două noi grupuri nucleare, peste 1400MWh, e nevoie de o nouă linie de transport de înaltă tensiune care implică un cost de 800 milioane - 1 miliard euro. La Mintia această facilitate există şi urmează să fie subutilizată.
3. La Cernavodă șenalul Dunării trebuie adâncit pe o lungime de zeci de kilometri pentru a asigura apa de răcire necesară pentru noile grupuri. Lucrările sunt evaluate la aproximativ 1 miliard euro. La Mintia există aceste facilităţi pe Mureş şi au asigurat apa de răcire pentru 2500 MWh.
4. La Cernavodă trebuie adusă forţă de muncă din ţară (aproximativ 8000 de locuri de muncă) pe perioada lucrărilor. La Mintia există din plin şi bine calificată această forţă de muncă.
5. Din punct de vedere al costurilor ulterioare, una e să transporţi energia electrică 700-800 de kilometri până la locul de consum din Transilvania sau Banat şi alta e să transporţi energia 100-200 de kilometri, ca în cazul în care amplasamentul ar fi la Mintia.
6. Amplasarea unităților de producție în zona Mintia ar da sens şi proiectului centralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa.
Nu în ultimul rând, i-am solicitat premierului ca asumarea acestei decizii să se facă în baza unei analize serioase mai ales în contextul în care, pentru fiecare MWh produs, Guvernul ar urma să acorde o subvenţie de 35 euro, ca diferenţă între preţul de cost de 75 euro/MWh şi preţul pieţei de aproximativ 40 euro/MWh, ceea ce înseamnă peste 400 milioane euro în fiecare an, se arată într-un comunicat de presă.
Atanasiu a trimis şi o scrisoare deschisă premierului Cioloş privitoare la acelaşi subiect. "
Stimate domnule Prim-Ministru,
Dacă până de curând energia era considerată doar un parametru esenţial al unei economii performante, în ultima decadă, energia a devenit tot mai mult un vector al securităţii naţionale. Din perspectiva în care o ţară îşi gestionează capacităţile energetice şi interesele de politică energetică, România, în pofida tradiţiei de peste 100 de ani şi a resurselor, este încă departe de ţările dezvoltate ale Europei.
România se străduieşte de ani buni, dar fără rezultate concrete notabile, să reformeze piaţa energiei, modelul actual de piaţă neputând asigura realizarea de noi capacităţi de producere a electricităţii, care să le înlocuiască pe cele care şi-au depăşit sau îşi vor depăşi în curand durata de viaţă şi care să asigure necesarul de energie în ritmul cererii economice, la preţuri acceptabile şi totodată să reducă emisiile de carbon şi nu în ultimul rând să-şi asigure pe termen lung securitatea energetică. A ne cantona în poziţia actuală a suficienţei energetice, ar fi o atitudine de condamnat în faţa generaţiilor următoare, o vulnerabilitate de securitate generatoare, în viitorul apropiat, de riscuri economice majore. În următorii 10 ani, majoritatea capacităţilor termoenergetice actuale îşi vor epuiza durata de viaţă, iar cele peste 5000 MWh provenind din capacităţi de energie regenerabilă, datorită caracterului impredictibil nu pot fi o soluţie în sine de asigurare a continuităţii sistemului electroenergetic naţional.
O simplă analiză a dispunerii surselor pe teritoriul naţional, comparativ cu capacităţile şi locurile de consum evidenţiază o mare disproporţie. Un exemplu concret îl reprezintă a Complexului Energetic Hunedoara, care după intrarea în insolvenţă şi a ipotezei avansate în spaţiul public al încetării activităţii, Transilvania şi Banatul rămân fără o sursă de producţie de mare capacitate care să funcţioneze în bandă.
În aceste condiţii, cea mai mare parte din energie trebuie transportată de la sute de km., iar în condiţiile sporirii capacităţilor de interconectare pe graniţa de vest, în scurt timp există posibilitatea alimentării pe anumite intervale orare a acestei vaste zone cu energie electrică din import, afectând negativ încărcarea optimă a capacităţilor de producţie româneşti şi implicit costul de producţie al acestora.
Astfel, analizând comparat amplasamentul de la Cernavodă cu amplasamentul de la Mintia, lângă Deva, în judeţul Hunedoara, specialiştii în domeniu mi-au semnalat urmatoarele:
1. Ambele amplasamente îndeplinesc condiţiile privind placa tectonică.
2. La Cernavodă pentru evacuarea energiei produse în două noi grupuri nucleare, peste 1400MWh, e nevoie de o nouă linie de transport de înaltă tensiune care implică un cost de 800 milioane - 1 miliard euro. La Mintia această facilitate există şi urmează să fie subutilizată.
3. La Cernavodă senalul Dunării trebuie adâncit pe o lungime de zeci de Km pentru a asigura apa de răcire necesară pentru noile grupuri. Lucrările sunt evaluate la aproximativ 1 miliard euro. La Mintia există aceste facilităţi pe Mureş şi au asigurat apa de răcire pentru 2500 MWh.
4. La Cernavodă trebuie adusă forţă de muncă din ţară (aproximativ 8000 de locuri de muncă) pe perioada lucrărilor. La Mintia există din plin şi bine calificată această forţă de muncă.
5. Din punct de vedere al costurilor ulterioare, una e sa transporţi energia electrică 7-800 Km până la locul de consum din Transilvania sau Banat şi alta e să transporţi energia 100-200 Km.
6. Nu în ultimul rând, în condiţiile ameninţărilor de securitate, nu gasesc prudent ”să pui toate ouăle în aceeaşi căciulă”.
În plus, un producător mare, în bandă în zona Mintia ar da sens şi proiectului centralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa. Nu în ultimul rând, dacă ne sugeraţi că trebuie să acceptam un contract pe diferenţă, o formă de a subvenţiona energia produsă în cele două noi grupuri nucleare, astfel încât pentru fiecare MWh produs, Guvernul să acorde o subvenţie de 35 euro, ca diferenţa între preţul de cost de 75 euro/MWh şi preţul pieţei de aproximativ 40 euro/MWh, ceea ce înseamnă peste 400 milioane euro în fiecare an, atunci vă solicit ca această asumare să se facă în baza unei analiză judicioase de eficienţă şi nu superficial, pe baza comodităţii.
De aceea vă solicit să luaţi în calcul efectuarea unui studiu comparat, cost-beneficiu pentru România, în ceea ce priveşte amplasarea pe teritoriul României a două noi grupuri de producţie a energiei pe baza combustibilului nuclear şi doar pe această bază să includeţi în strategia energetică naţională şi să decideţi începerea lucrărilor de construcţie. Vă mulţumesc şi vă solicit un răspuns în scris în termenul prevăzut de regulamentul Senatului României. ", a încheiat liberalul.
